Sinonime călire

Cuvântul „călire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• titlu - calitate, atribut, demnitate, calificare, rang
• valoare - preț, calitate, însușire, merit, eficacitate, capacitate, rentabilitate, productivitate, sens
• vârtute - însușire, calitate, proprietate, putere, tărie, vigoare, curaj, bărbăție, vrednicie
• virtute - caracter, moralitate, corectitudine, integritate, calitate, însușire, proprietate
• facultate - capacitate, calitate, însușire, aptitudine, institut, secție universitară
• frunte - cap, față, început, față, elită, calitate (primă)
• ghiduș - mucalit, poznaș, glumeț
• glumeț - hazliu, poznaș, spiritual, comic, hâtru, mucalit, șugubăț, ghiduș, mehenghi
• hazliu - vesel, spiritual, glumeț, șugubăț, amuzant, hazos, mucalit, comic
• natură - realitate, univers, mediu, viață, lume, fire, temperament, caracter, calitate
• ars - fript, pârlit, pârjolit, păcălit, înșelat, derutat, tras pe sfoară
• atribut - însușire, calitate, marcă, notă, apelativ, calificativ, denumire
• baniță - dublă, mierță, dimerlie, ferdelă, dublu-decalitru
• capacitate - forță, tărie, putere, aptitudine, pricepere, capacitate, talent, valoare, calitate
• caracter - particularitate, notă, marcă, însușire, atribut, calitate, fel, natură, temperament

Dex călire

• călire 1 Tratament tennic al oțelului care constă în încălzirea piesei la o temperatură superioară punctului de transformare, urmată de răcirea ei bruscă într-un mediu gazos, lichid sau granular, în vederea măririi durității, mai ales a stratului superficiali căleală (1), călit1, oțelire. 2 Încălzire a fierului pentru a-l putea lipi de alt fier fierbere. 3 (; oameni) Întărire. 4 Căleală (3).
• CĂLÍRE, căliri, Acțiunea de a (se) căli. ♦ Tratament termic al oțelului, care constă în încălzirea piesei la o temperatură superioară punctului de transformare, urmată de răcirea ei bruscă într-un mediu gazos, lichid sau granular, în vederea măririi durității, mai ales a stratului superficial. – căli.
• CĂLÍRE Acțiunea de a (se) căli. 1. Mărirea durității și rezistenței unui metal, prin răcire, după încălzire la temperaturi înalte. Prin călire, suprafața metalului devine mai rezistentă la uzură, iar corpul lui mai tenace și mai rezistent la încovoiere și la lovire. 2. întărire, oțelire (fizică sau sufletească); dobîndire de cunoștințe, de experiență. Călirea organismului. a Adevărata călire a cadrelor se realizează în munca practică pentru înfăptuirea politicii și hotărîrilor partidului, pentru îndeplinirea sarcinilor de partid. SCÎNTEIA, 1953, 2686.
• CĂLÍRE, căliri, Acțiunea de a (se) căli.

Sinonimul cuvântului călire

Testează-te!