Sinonime căra

Cuvântul „căra” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• aduce - a purta, a transporta, a căra, a rodi, a produce, a crea, a semăna, a fi similar
• duce - a purta, a căra, a transporta, a conduce, a călăuzi, a îndrepta, a ghida, a merge, a se mișca
• cărăbăni - a se căra, a fugi, a pleca
• ieși - a pleca, a se duce, a merge, a părăsi, a se deplasa, a se depărta, a rezulta, a reieși, a decurge
• antrena - a stimula, a dinamiza, a pune în mișcare, a duce, a târî, a mobiliza, a înflăcăra, a (se) ambala
• cărat - transport, dus, purtare
• paiață - măscărici, saltimbanc, clovn, bufon, comediant, caraghios, manechin, marionetă, fantoșă
• părăsi - a lăsa, a abandona, a evacua, a pleca, a înceta, a întrerupe, a renunța, a neglija, a conteni
• păstori - a ciobăni, a păcurări, a paște, a pășuna, a îndruma, a conduce, a cârmui
• pieziș - oblic, strâmb, aplecat, înclinat, abrupt, prăpăstios, accidentat, râpos
• povârnit - înclinat, abrupt, aplecat, în pantă, lăsat, prăvălit
• prescurta - a scurta, a abrevia, a reduce, a condensa, a concentra, a restrânge, a micșora
• prezida - a conduce, a dirija
• proliferare - înmulțire, sporire, reproducere
• prolog - introducere, precuvântare, cuvânt-înainte, prefață, predoslovie

Dex căra

• cărá 1 A duce ceva dintr-un loc în altul a cărăbăni (2). 2 A transporta (în cantități mari). 3 A ~ apa cu ciurul A munci în gol, fără rezultat. 4 Cară apă Ia ceilalți Se zice în glumă despre copiii mai mici sau mai slabi decât frații lor. 5-6 A ~ cuiva (la) pumni (sau palme, gârbace ) A da cuiva mai multe lovituri cu pumnul (sau cu palma, cu biciul ). 7 A-I ~ păcatele A se lăsa dus, târât fără voie. 8-9 A ~ mereu la gură A bea (sau a mânca) prea mult. 10 A fura (în cantități mari). 11-12 A (se) plimba (cu căruța, cu trăsura, cu mașina ) a {se) căruța (1). 13 A se duce repede (după ceva sau cineva) a se repezi. 14 A se duce dintr-un loc în altul. 15-16 A pleca repede (și pe furiș) de undeva a se cărăbăni (1), a o tuli, a o șterge. 17 ( oameni, vite ; ) A se mișca încet, greoi a se târî.
• CĂRÁ, car, I. 1. A duce ceva dintr-un loc în altul; a transporta (în cantități mari). ◊ A căra apa cu ciurul = a munci în gol, a se agita fără rezultat. A căra cuiva (la) pumni (sau palme, gârbace etc.) = a da cuiva multe lovituri cu pumnul (sau cu palma, cu biciul etc.), a bate zdravăn pe cineva. A-l căra (pe cineva) păcatele = a se lăsa dus, târât oarecum fără voie. 2. (Rar) A se duce dintr-un loc în altul. ♦ A pleca repede (și pe furiș) de undeva; a se cărăbăni. – *carrare.

Sinonimul cuvântului căra

Testează-te!