Sinonime căzătură

Cuvântul „căzătură” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• lepădătură - avorton, secătură, netrebnic, derbedeu, pușlama, stârpitură, căzătură, otreapă, loază
• lichea - derbedeu, nemernic, pușlama, netrebnic, secătură
• babalâc - moșneag, hodorog, căzătură, baccea, ramolit
• cutră - derbedeu, lichea, netrebnic, pușlama, lepădătură
• viciat - poluat, irespirabil, puturos, alterat, infect, pestilențial, corupt, imoral, depravat
• haimana - derbedeu, vagabond, pușlama, lichea, golan, haidău, pierde-vară, fluieră-vânt
• desfrânat - corupt, depravat, destrăbălat, imoral
• corupt - decăzut, stricat, depravat, imoral, destrăbălat, dezmățat, libertin, vicios, pervers
• depravat - corupt, imoral, desfrânat
• pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
• pramatie - lichea, canalie, jigodie, ticălos, netrebnic
• secătură - pramatie, canalie, jigodie, nemernic, ticălos, lichea
• zaharisit - ramolit, senil, îmbătrânit, degradat
• gunoi - murdărie, impuritate, goz, bălegar, îngrășământ, lichea, otreapă, lepădătură
• hodorog - babalâc

Dex căzătură

• căzătúră 1 Cădere. 2 Necaz. 3 Nenorocire. 4 Deșeu. 5-6 Om (sau animal) bătrân și neputincios hodorog, tombateră. 7 Persoană ruinată. 8 Copaci rupți de vânt și căzuți unul peste altul, printre care cresc zmeurișuri. 9 Persoană decăzută moral.
• CĂZĂTÚRĂ, căzături, 1. Faptul de a cădea. 2. Deșeu. 3. Om sau animal bătrân și neputincios; om degradat moralicește. 4. Porțiune dintr-o pădure bătrână, cu copacii doborâți de vânt. – Cădea + -ătură.
• CĂZĂTÚRĂ, căzături, 1. Faptul de a cădea. 2. (La ) Deșeuri. 3. Om sau animal bătrân și neputincios; om degradat moralicește. 4. Porțiune de pădure bătrână, cu copacii doborâți de vânt. – Cădea + -ătură.
• CĂZĂTÚRĂ, căzături, 1. Faptul de a cădea, cădere. Maican a căzut de pe scaunul lui din cușcă sub scenă și din căzătură a dat în friguri. CARAGIALE, O. I Scrîntitura vine din căzături. ȘEZ. III 175. 2. (Cu sens colectiv) Deșeuri. Pavel își șterse mîinile în căzătura de bumbac. V. ROM. decembrie 1950, 147. 3. (Depreciativ) Om sau animal bătrîn și neputincios. O căzătură de cal.
• CĂZĂTÚRĂ, căzături, 1. Faptul de a cădea. 2. Deșeuri. 3. Om sau animal bătrân și neputincios. 4. Porțiune de pădure bătrână, cu copacii doborâți de vânt. – Din caz ( al lui cădea) + -(ă)tură.
• CĂZĂTÚRĂ ~i f. 1) v. A CĂDEA. 2) la pl. Parte care rămâne de la prelucrarea unei materii prime; deșeuri. 3) Om (sau animal) bătrân și ramolit. 4) fig. Om degradat moralicește. /a cădea + suf. ~ătură

Sinonimul cuvântului căzătură

Testează-te!