Dicționar de sinonime
Sinonime cacealma
Cuvântul „cacealma” are următoarele sinonime:
cacealma ( substantiv )
- păcăleală
- înșelătorie
Alte sinonime:
- înșelăciune
- tragere pe sfoară
- inducere în eroare
- sminteală
Sinonime Apropiate
- tripotaj - escrocherie, potlogărie, înșelătorie
- falsitate - neadevăr, inexactitate, înșelătorie, denaturare, plăsmuire, escamotare, minciună, deformare, ipocrizie
- farsă - piesă (veselă), comedie, glumă, păcăleală, festă, ghidușie
- festă - farsă, păcăleală
- ghidușie - glumă, năzbâtie, poznă, ștrengărie, farsă, festă, păcăleală, renghi, șotie
- impostură - escrocherie, șarlatanie, înșelătorie, fraudă, pungășie
- mascaradă - prefăcătorie, farsă, duplicitate, ipocrizie, viclenie, glumă, festă, păcăleală, caraghioslâc
- fraudă - înșelătorie, furt, hoție, pungășie, șarlatanie, delapidare, escrocherie, coțcărie
- glumă - spirit, calambur, bășcălie, umor, ironie, haz, ghidușie, farsă, poznă
Dex cacealma
- cacealmá 1 ( cacearma) Contrabandă. 2 Marfa de contrabandă. 3 (La jocul de cărți) Inducere în eroare a adversarului, căruia îi lași impresia că ai cărți mai bune decât ale lui. 4 Păcăleală.
- CACEALMÁ, cacealmale, (La jocul de cărți) Inducere în eroare a adversarului, dându-i impresia că ai cărți mai bune decât ale lui. ♦ Păcăleală, înșelăciune. – Din kaçırma.
- CACEALMÁ, cacealmale, (La jocul de cărți) Inducere în eroare a adversarului, căruia îi lași impresia că ai cărți mai bune decât ale lui. ♦ Păcăleală, înșelăciune. – Din kaçirma
- CACEALMÁ, cacealmale, (La jocul de cărți) Faptul de a simula că ai cărți bune, cu scopul de a cîștiga cu o carte mai slabă decît a adversarului. Pîndea să prindă cacealmalele lui Victor, măcar că se cunosc de-o poștă. C. PETRESCU, S. 108. Numa de nu ne-ar bate o dată toba cu atîtea cacealmale! CARAGIALE, O. II 226. ♦ Păcăleală, înșelăciune, bluf. ◊ A trage (cuiva) o cacealma = a înșela, a prosti (pe cineva). A umbla cu cacealmale = a umbla cu păcăleli, cu înșelăciuni.
- CACEALMÁ, cacealmale, (La jocul de cărți) Faptul de a simula că ai cărți bune, spre a intimida pe adversar și a câștiga apoi cu o carte mai slabă decât a aceluia. ♦ Păcăleală, înșelăciune. – kaçirma
- CACEALMÁ ~le f. 1) (la jocul de cărți) Inducere în eroare a adversarului prin crearea impresiei de a avea cărți valoroase. 2) Prezentare a unui neadevăr drept adevăr; înșelătorie; păcăleală. /<turc. kaçirma