Dicționar de sinonime
Sinonime calificativ
Cuvântul „calificativ” are următoarele sinonime:
calificativ ( substantiv )
- apreciere
- etichetă
- notă
- prețuire
- epitet
Alte sinonime:
- apelativ
- atribut
- nume
- caracteristică
- calitate
- poreclă
- supranume
Sinonime Apropiate
- prețuire - cinstire, apreciere, considerare, stimă, admirație
- atribut - însușire, calitate, marcă, notă, apelativ, calificativ, denumire
- considerație - stimă, respect, prețuire, cinstire, apreciere, prestigiu, reputație, părere, opinie
- credit - împrumut, veresie, datorie, prețuire, apreciere, prestigiu, autoritate, reputație, stimă
- epitet - calificativ
- preț - valoare, cost, contravaloare, plată, tarif, onorariu, importanță, căutare, apreciere
- psalmodia - a înota, a cânta (încet), a murmura, a recita (lent)
- releva - a semnala, a denota, a remarca
- scrie - a consemna, a nota, a însemna, a înregistra, a redacta, a compune, a schița, a crea, a coresponda
- specifica - a preciza, a menționa, a nota, a prevedea
- trăsătură - linie, contur, tăietură, caracteristică, notă, aspect, însușire, specific
- ceremonie - ceremonial, etichetă, protocol, tipic, solemnitate, fast, pompă, paradă, cinste
- vâsli - a lopăta, a rama, a canota
- fisă - însemnare, notație, notă, adnotare, ștecher
- glosa - a explica, a lămuri, a adnota, a comenta, a parafraza
Dex calificativ
- calificativ, ~ă 1 Care califică (1). 2 Termen prin care este caracterizată o ființă sau un obiect. 3 (În unele țări) Sistem de notare a sârguinței la învățătură și a conduitei elevilor și studenților sau de apreciere a muncii cuiva. 4 Fiecare dintre indicațiile „excepțional”, „foarte bine”, „bine”, „suficient” sau „insuficient” cuprinse în acest sistem.
- CALIFICATÍV, -Ă, calificativi, -e, , 1. Care califică (3). 2. Termen prin care este caracterizată o persoană sau un lucru. ♦ (În unele țări). Sistem de notare în învățământ; fiecare dintre indicațiile „excepțional”, „foarte bine”, „bine”, „suficient” și „insuficient” cuprinse în acest sistem. – Din qualificatif.
- CALIFICATÍV, -Ă, calificativi, -e, , 1. Care califică (3). 2. Termen prin care este caracterizată o persoană sau un lucru. ♦ (În unele țări) Sistem de notare a sârguinței la învățătură și a conduitei elevilor și studenților sau de apreciere a muncii cuiva; fiecare dintre indicațiile „excepțional”, „foarte bine”, „bine”, „suficient” și „insuficient”, cuprinse în acest sistem. – Din qualificatif.
- CALIFICATÍV, calificative, Termen prin care calificăm (3) o persoană sau un lucru. epitet. Activitate apreciată cu cele mai frumoase calificative. ◊ (În învățămîntul tehnic și superior) Sistem de notare a sîrguinței și a purtării elevilor și studenților. Calificativele sînt: foarte bine, bine, suficient, insuficient.