Dicționar de sinonime

Sinonime candriu

Cuvântul „candriu” are următoarele sinonime:

candriu ( adjectiv )
  • zăpăcit
  • aiurit
Alte sinonime:
  • amețit
  • băut
  • beat
  • cherchelit
  • îmbătat
  • turmentat
  • alienat
  • dement
  • descreierat
  • înnebunit
  • nebun
  • smintit
  • țicnit
  • sucit
  • bramburit
  • hăbăuc
  • afumat
  • grizat
  • pilit
candriu ( substantiv )
  • alienat
  • dement
  • descreierat
  • înnebunit
  • nebun
  • smintit
  • țicnit


Sinonime Apropiate

  • înnebunit - nebun, alienat, țicnit, căpiat, scrântit, smintit, aiurit, sonat, apucat
  • smintit - nebun, țicnit, smucit, aiurit, zănatic, bezmetic, zălud, zurliu
  • aiurit - zăpăcit, zănatic, zurliu, besmetic, țicnit, nebun
  • anormal - neobișnuit, nefiresc, ieșit din comun, țicnit, aiurit, nebun, smintit
  • dement - nebun, smintit, alienat, clătinat
  • dezechilibrat - descumpănit, dezorientat, tulburat, demoralizat, dezaxat, zăpăcit, nebun, dement, alienat
  • zurliu - nebunatic, zvăpăiat, aiurit, smintit, zărghit
  • iresponsabil - inconștient, nebun, smintit, țicnit
  • alienat - nebun, smintit
  • bezmetic - aiurit, zăpăcit, dereglat, pierdut, smintit, țignit
  • descreierat - nebun, smintit
  • deșucheat - nebun, țicnit, smintit, într-o ureche, dezmățat, destrăbălat, deșănțat, vulgar, trivial
  • psihopat - dezechilibrat, suferind, țicnit, (cam) nebun, smintit
  • schizofrenie - demență, scrânteală, nebunie, sminteală
  • uituc - distrat, zăpăcit, aiurit, fără memorie

Dex candriu

  • candriu, ~ie , 1-2 (Om) țicnit. 3-4 (Om) beat.
  • CANDRÍU, -ÍE, candrii, (: adesea substantivat). 1. Țicnit, smintit, într-o ureche. 2. Amețit de băutură; beat. – Din kand „ureche”.
  • CANDRÍU, -ÍE, candrii, (; adesea substantivat). 1. Țicnit, smintit, într-o ureche. 2. Amețit de băutură; beat. – Din kand „ureche”.
  • CANDRÍU, -ÍE, candrii, (Familiar) Țicnit, zevzec, într-o ureche. () Poemul ăsta zurbav și candriu. DEȘLIU, G. 17.
  • CANDRÍU, -ÍE, candrii, (; adesea substantivat). 1. Țicnit, într-o ureche. 2. Beat, afumat. – kand „ureche”.
  • CANDRÍU ~e (~i) rar 1) Care nu este în toate mințile; țicnit; smintit. 2) Care este amețit de băutură; cherchelit; afumat; aghesmuit. /cf. țig. kand
  • candriu a. fam. beat. .
  • candríŭ, -íe adj. (turc.?) Munt. Fam. Amețit, cherchelit, cam beat. Țicnit, cam nebun. V. igritiŭ.
  • CANDRÍU adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.
  • CANDRÍU adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.


Sinonimul cuvântului candriu

Sinonimul cuvântului candriu


Testează-te!