Dicționar de sinonime
Sinonime capiu
Cuvântul „capiu” are următoarele sinonime:
capiu ( adjectiv )
- nebun
- smintit
Alte sinonime:
- amețit
- buimac
- buimăcit
- năuc
- năucit
- tâmpit
- zăpăcit
- bezmetic
- aiurit
- șui
Sinonime Apropiate
- smintit - nebun, țicnit, smucit, aiurit, zănatic, bezmetic, zălud, zurliu
- zurliu - nebunatic, zvăpăiat, aiurit, smintit, zărghit
- iresponsabil - inconștient, nebun, smintit, țicnit
- alienat - nebun, smintit
- anormal - neobișnuit, nefiresc, ieșit din comun, țicnit, aiurit, nebun, smintit
- dement - nebun, smintit, alienat, clătinat
- descreierat - nebun, smintit
- deșucheat - nebun, țicnit, smintit, într-o ureche, dezmățat, destrăbălat, deșănțat, vulgar, trivial
- apucat - smintit, nebun
- înnebunit - nebun, alienat, țicnit, căpiat, scrântit, smintit, aiurit, sonat, apucat
- psihopat - dezechilibrat, suferind, țicnit, (cam) nebun, smintit
- trăsnit - zănatic, nebun, smintit, apucat, extravagant
- schizofrenie - demență, scrânteală, nebunie, sminteală
- sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
- sminti - a aliena, a înnebuni, a se ticni
Dex capiu
- capiu, ~ie 1 ( ovine, bovine, capre și cai) Atins de capie (1). 2 Zăpăcit. 3 A umbla ~ A umbla ca nebunii, fără nici un scop.
- CÁPIU, -IE, capii, (Despre ovine, bovine, caprine) Atins de capie. ♦ (Despre oameni) Năuc, zăpăcit. – Din capie.
- CÁPIU, -IE, capii, (Despre ovine, bovine, capre și cai) Atins de capie. ♦ (Despre oameni) Năuc, zăpăcit. – Din capie.
- CÁPIU, -IE, capii, 1. (Despre animale) Atins de capie. Oaie capie. 2. (Despre oameni) Năuc, buimac, zăpăcit; nebun. D-ar fi de țîță, și tot n-ar fi așa de proastă și capie. Zi-i făptură sucită și pace bună! DELAVRANCEA S.31. Acolo șade o măiastră, și oricine merge la dînsa se întoarce capiu. ISPIRESCU, L. 278. ◊ A umbla capiu = a umbla ca nebunii, fără nici un scop. Umbla capiu pînă-n seară. PANN, P. V. I 156.
- CÁPIU ~e (~i) 1) (despre animale domestice) Care este bolnav de capie. Oaie ~e. 2) fig. (despre persoane) Care este zăpăcit; smintit; năuc. /Din capie
- càpiu a. amețit, nebun: acolo șade o măiastră și oricine merge la dânsa, se întoarce capiu ISP. .
- cápiŭ, -e adj. (d. capie, s. f.). Nebun, zăpăcit. – În est cápchiŭ.
- capiu
- CÁPIU adj. v. amețit, buimac, buimăcit, năuc, năucit, tâmpit, zăpăcit.
- capiu AMEȚIT. BUIMAC. BUIMĂCIT. NĂUC. NĂUCIT. TÎMPIT. ZĂPĂCIT.