Dicționar de sinonime
Sinonime caria
Cuvântul „caria” are următoarele sinonime:
caria ( verb )
- a se găuri
- a se strica
Alte sinonime:
- a se roade
- a se măcina
- a se pulveriza
- a se fărâmița
Sinonime Apropiate
- găuri - a perfora, a străpunge, a sparge, a sfredeli, a borteli, a (se) rupe, a (se) uza, a (se) zdrențui, a se caria
- pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
- perfora - a găuri, a străpunge, a sfredeli, a composta
- rănced - alterat, stricat, descompus
- scobi - a găuri, a ciopli, a săpa, a grava, a evacua
- străpunge - a perfora, a găuri, a sparge, a pătrunde, a penetra, a străbate
- vicia - a polua, a altera, a corupe, a strica, a deprava
- fermenta - a dospi, a fierbe, a se altera, a se strica, a se acri, a se descompune, a râncezi
- hârbui - a strica, a sparge, a distruge
- hodorogi - a flecări, a se strica, a se dărăpăna, a se hârbui, a se uza, a se șubrezi, a se hrentui
- impracticabil - defect, stricat, degradat, desfundat, rău
- infect - oribil, rău, mizerabil, viciat, stricat, alterat, murdar, josnic, ticălos
- infecta - a (se) molipsi, a se contamina, a se îmbolnăvi infecție, molipsire, contaminare, mizerie, stricăciune, duhoare
- împuți - a se altera, a se strica
- împuțit - alterat, stricat, descompus, infect, puturos, scârbos, oribil, murdar, nespălat
Dex caria
- cariá2 1 ( dinți) A face carii (1). 2-3 A (se) roade.
- cária1 1 Gen de plante din familia juglandacee, cultivate sporadic prin parcuri și grădini botanice. 2 Plantă din genul caria (1).
- CARIÁ, 3 cariază, I. (Despre dinți) A face carii, a se strica. – Din carier.
- CARIÁ cariez, I. (Despre dinți) A se strica prin carie, a se găuri. Măselele s-au cariat. – Pronunțat: -ri-a.
- CARIÁ, 3 cariază, I. (Despre dinți) A se strica, a se găuri din cauza unei carii. – carier.
- CARIÁ I. (Despre dinți) A face carii, a se strica, a se găuri prin apariția unor carii dentare. .
- CARIÁ (despre dinți) a face carii, a se strica. (< fr. carier)
- A SE CARIÁ pers. 3 se ~ză intranz. (despre dinți) A face carii. /<fr. carier
- Caria f. veche țară în Azia-Mică cu orașele Milet, Halicarnas, etc.
- carie 1 Leziune de natură microbiană sau chimică a dinților, a oaselor și care, prin evoluție formează o cavitate găunoșire. 2 Boală a boabelor de grâu nedefinită mai îndeaproape. 3 Putrezire a părții lemnoase a arborilor. 4 Defect superficial al pieselor turnate, sub forma unor canale cu margini neregulate.