Sinonime cheltuitor

Cuvântul „cheltuitor” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• răzleți - a împrăștia, a dispersa, a despărți, a separa, a răzni
• schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
• scinda - a separa, a despărți, a fracționa, a împărți, a fisiona
• sciziune - divizare, ruptură, despărțire, fracționare, dizidență, dezbinare
• secțiune - tăietură, fracționare, segment, parte, despărțământ, capitol, secție
• fisură - crăpătură, spărtură, plesnitură
• flecar - limbut, palavragiu, guraliv, gură-spartă
• frântură - bucată, fragment, crâmpei, porțiune, parte, fărâmă, fractură, spărtură
• găunos - scorburos, scobit, deșert, gol, sec, spart
• hârb - ciob, sfărâmătură, spărtură, țandără, blid, cratiță, strachină, farfurie
• imprudent - nechibzuit, nesocotit, neprevăzător, necugetat, hazardat
• inseparabil - nedespărțit, neseparabil, organic, indisolubil
• izola - a despărți, a separa, a răzleți, a se retrage, a se claustra, a se sihăstri, a se însingura
• izolat - separat, detașat, despărțit, răzlețit, retras, singuratic, însingurat, solitar, sihăstrii
• împărți - a diviza, a fragmenta, a fracționa, a îmbucătăți, a scinda, a despărți, a desface, a tăia, a distribui

Dex cheltuitor

• cheltuitor, ~oare 1-2 Care (se) consumă. 3 Care cheltuiește risipitor, mână-spartă. 4 Casier.
• CHELTUITÓR, -OÁRE, cheltuitori, -oare, , și (Persoană) care cheltuiește mult și fără rost; (om) risipitor. – Cheltui + -tor.
• CHELTUITÓR, -OÁRE, cheltuitori, -oare, Care cheltuiește mult, care dă bani cu ușurință pe lucruri de prisos; fără chibzuință, căruia îi place să cheltuiască; risipitor, mînă-spartă. Om cheltuitor. ◊ (Substantivat) Nu fii zgîrcit, căci banii strîngătorului intră în mîna cheltuitorului. NEGRUZZI, S. I 248. – Pronunțat: tu-i-.
• CHELTUITÓR, -OÁRE, cheltuitori, -oare, , și (Persoană) care cheltuiește mult și fără rost. ♦ (Substantivat, ; ) Casier. – Din cheltui + -(i)tor.
• CHELTUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care cheltuie mult și fără rost; risipitor. /a cheltui + suf. ~tor
• cheltuitor a. și m. care cheltuiește mult, căruia îi place a cheltui.
• cheltuitór, -oáre adj. Risipitor: baniĭ strîngătoruluĭ ajung pa mîna cheltuitoruluĭ (Prov.).
• CHELTUITÓR adj., s. risipitor, (livr.) prodig, (rar) risipelnic, (Transilv. și Maram.) prădător, (înv.) cheltuielnic, istrăvitor, împrăștietor, (fam. fig.) spart. (Om ~.)
• CHELTUITÓR s. v. casier.
• cheltuitor CASIER.

Antonime cheltuitor

• Cheltuitor ≠ avar, econom, strângător

Sinonimul cuvântului cheltuitor

Testează-te!