Dicționar de sinonime
Sinonime chin
Cuvântul „chin” are următoarele sinonime:
chin ( substantiv )
- calvar
- durere
- încercare
- patimă
- păs
- pătimire
- suferință
- muncă
- aht
- cercare
- năpastă
- pătimită
- scârbă
- răbdare
- straste
- suferire
- povară
- zbucium
- tortură
- caznă
- efort
- forțare
- osteneală
- sforțare
- silință
- strădanie
- străduință
- trudă
- zbatere
- travaliu
- străduială
- străduire
- canoneală
- ștrapaț
- morânceală
- zoală
- căznire
- nevoință
- ostenință
- sforță
- strădănuință
- strădănuire
- frământare
- zbuciumare
- marghiol
- canon
- schingiuire
- schingiuit
- supliciu
- muncitorie
- pasiune
- pedeapsă
- pedepsitura
- rană
- schingi
- strânsoare
- trudnicie
- mizerie
- necaz
- grijă
- supărare
- neajuns
Sinonime Apropiate
- strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
- tortură - caznă, chinuire, supliciu, suferință, calvar, canon, schingiuire
- caznă - chin, suferință, canon, durere, tortură, supliciu, efort, trudă, stăruință
- păs - supărare, necaz, neajuns, suferință, durere, povară, neliniște, frământare, grijă
- încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
- suferință - durere, chin, tortură, boală, mizerie, neajuns
- calvar - chin, suferință, durere, mizerie, apăsare
- canoneală - chin, efort, strădanie, tortură
- povară - sarcină, greutate, încărcătură, pondere, chin, trudă, suferință, apăsare
- străduință - efort, strădanie, osteneală, travaliu
- martiraj - mucenicie, supliciu, tortură, chin, caznă, martiriu, suferință
- salahorie - trudă, corvoadă muncă, efort, chin
- travaliu - muncă, efort, activitate, strădanie
- trudă - strădanie, efort, osteneală, oboseală, salahorie
- necaz - neajuns, belea, bucluc, supărare, pacoste, impas, pocinog, dificultate, păs
Dex chin
- chin 1 Suferință fizică (crudă) caznă, muncă, supliciu, tortură. 2 Patimă. 3 Suferință morală apăsătoare tortură. 4 Necaz mare. 5 Supărare mare. 6 Grijă. 7 Nevoie.
- CHIN, chinuri, Suferință fizică sau morală intensă; tortură, supliciu, calvar. – Din kin.
- CHIN, chinuri, Suferință fizică sau morală intensă. – Din kin.
- CHIN, chinuri, 1. Suferință fizică grea, tortură, caznă, supliciu. De durere, chin mi-e somnul. COȘBUC, P. I 265. După un chin de jumătate ceas, în sfîrșit își dete duhul în mînile călăilor săi. NEGRUZZI, S. I 165. Cum e Badiul pus la chin, Să-i dau un pahar de vin. TEODORESCU, P. P. 547. ◊ Domnii beau vin, robii beau chin. TOMA, C. V. 189. 2. Suferință morală, tortură sufletească; necaz, grijă. Ceasuri întregi se bătea cu gîndul, cum s-o dea, cum s-o învîrtească, ca să-i spuie chinul ce-l muncea. BUJOR, S. Nu vezi că gura-mi arsă e de sete Și-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi, Copila mea cu lungi și blonde plete? EMINESCU, O. I 200. Chinuri morale ce nu se pot descrie. NEGRUZZI, S. I 243.
- CHIN, chinuri, 1. Suferință fizică grea; tortură, supliciu. 2. Suferință morală; necaz, grijă. – kin.
- CHIN- / CHINET(O)- / CHINEZI(O)-, -CHINÉZĂ, -CHINEZÍE / CINETO-, -CINÉZĂ elem. „mișcare”, „transformare”. (< fr. kin-, kinet/o/-, kinési/o/-, -kinèse, -kinésie, cinéto-, -cinèse, gr. kinesis, kinetos)
- CHIN ~uri n. Suferință fizică sau morală intensă; durere. A îndura multe ~uri. /<ung. kin
- chin n. suferință mare, tortură. .
Sinonimul cuvântului chin