Dicționar de sinonime
Sinonime chitanță
Cuvântul „chitanță” are următoarele sinonime:
chitanță ( substantiv )
- recipisă
- zdelcă
- răvaș
- siguranță
- sinet
- tahvil
- teșcherea
- rospiscă
Sinonime Apropiate
- recipisă - chitanță, adeverință, dovadă (scrisă)
- scormoni - a scotoci, a cotrobăi, a răvăși, a căuta, a cerceta, a scurma, a zgândări, a râcâi, a scobi
- securitate - apărare, protecție, pază, siguranță, oblăduire
- șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
- zguduit - răscolit, răvășit, cutremurat, zdruncinat, înfiorat
- incertitudine - îndoială, nesiguranță
- negreșit - firește, bineînțeles, desigur, sigur, neîndoielnic, cert, neapărat, cu siguranță
- nehotărâre - ezitare, șovăială, indecizie, pregetare, nesiguranță
- neregulă - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, debandadă, abatere, eroare, inexactitate, deviere
- aprehensiune - teamă, ezitare, nesiguranță, reținere
- biciușcă - cravașă, nula
- bilet - notă, însemnare, act, scrisoare, epistolă, răvaș, bancnotă, hârtie-monedă
- certitudine - siguranță, convingere, încredințare, credință
- deranj - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, tulburare, stânjenire, incomodare
- deranja - a răvăși, a zăpăci, a răscoli, a învălmăși, a deregla, a tulbura, a stânjeni, a încurca, a jena
Dex chitanță
- chitánță 1 Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri 2 A vorbi fără ~ A vorbi drept. modificată
- CHITÁNȚĂ, chitanțe, Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. – Din quittance.
- CHITÁNȚĂ, chitanțe, Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. adeverință. La predarea cotelor de grîu, gospodăria colectivă a primit chitanța 1.
- CHITÁNȚĂ Înscris prin care se atestă primirea unei sume de bani, a unor bunuri etc. .
- CHITÁNȚĂ înscris prin care se atestă primirea unor sume de bani. (< fr. quittance)
- CHITÁNȚĂ ~e f. Dovadă care atestă recepționarea sau restituirea a ceva (sume de bani, bunuri materiale etc.); recipisă. /<fr. quittance
- chitanță f. înscris, prin care cineva se obligă la plata unei datorii.
- *chitánță f., pl. e (fr. quittance, d. quitte, achitat. V. chit 3). Adeverință, recepisă, hîrtie pin care declarĭ că aĭ primit ceva de la alt-cineva. – Odinioară și cvit-, cfit-, ĭar azĭ pop. fit- (rus. kvitánciĭa).
- chitanță, -țe.
- CHITÁNȚĂ s. recipisă, (înv. și reg.) zdelcă, (înv.) răvaș, siguranță, sinet, tahvil, teșcherea, (rusism înv.) rospiscă. (A dat banii și a primit o ~.)