Sinonime cicatrice

Cuvântul „cicatrice” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• stigmat - semn, pecete
• prestigios - important, reputat, faimos, respectat, însemnat
• progenitură - descendent, urmaș, vlăstar, odraslă, copil
• râcâi - a scurma, a scormoni, a zgâria, a râma, a zgândări, a irita, a indispune
• râma - a scurma, a râcâi, a scormoni
• reieși - a rezulta, a decurge, a izvorî, a deriva, a urma
• releva - a semnala, a denota, a remarca
• relicvă - rămășiță, vestigiu, urmă, moaște
• remarcabil - admirabil, excelent, deosebit, însemnat, minunat, proeminent, distins, valoros
• săgeată - semn, indicator, aluzie, înțepătură, ironie
• coborâtor - înclinat, povârnit, în pantă, descendent, urmaș, vlăstar, odraslă, epigon
• scormoni - a scotoci, a cotrobăi, a răvăși, a căuta, a cerceta, a scurma, a zgândări, a râcâi, a scobi
• scrie - a consemna, a nota, a însemna, a înregistra, a redacta, a compune, a schița, a crea, a coresponda
• strănepot - urmaș, descendent, vlăstar
• subscrie - a semna, a iscăli, a aproba, a fi de acord, a subsemna, a confirma

Dex cicatrice

• cicatríce Urmă (din țesut conjunctiv) lăsată de o rană sau de o arsură după vindecare.
• CICATRÍCE, cicatrice, Urmă (formată din țesut conjunctiv) lăsată de o rană, de o tăietură etc. după vindecare. – Din cicatrix, -icis, cicatrice.
• CICATRÍCE, cicatrice, Urmă rămasă pe piele sau pe alt țesut al corpului după vindecarea unei răni, a unei arsuri, a unei incizii etc. O clipă și-a privit nervos cicatricea în oglindă. CAMIL PETRESCU, T. II 143. Oraș străvechi, ce răni cumplite ai, Și-adînci și-abia închise cicatrice. D. BOTEZ, în POEZ. N. 80.
• CICATRÍCE Semn, urmă care rămâne după vindecarea unei răni, a unei arsuri etc. ♦ Urmă a unei nenorociri etc. .
• CICATRÍCE semn, urmă lăsată de o rană, de o arsură după vindecare. (< fr. cicatrice, lat. cicatrix)
• CICATRÍCE ~i f. 1) Urmă lăsată pe piele de o rană. 2) fig. Urmă lăsată de o suferință morală, de o durere mare. /<lat. cicatrix, ~icis, fr. cicatrice
• cicatrice f. 1. semn lăsat de o rană după vindecare; 2. fig. amintirea unei injurii, a unui afront.
• *cicatríce f., pl. ĭ (lat. cicátrix, -tricis). Urmă (semn) care rămîne după o rană (propriŭ și fig.): rănile calomniiĭ se închid, dar cicatricea rămîne. V. forosteală.
• cicatrice, cicatrice
• CICATRÍCE s. (MED.) semn, urmă, (rar) rană, stigmat, (înv. și reg.) beleaznă, (prin nord-estul Olt.) pupăză. (I-a rămas o ~ de la plagă.)

Sinonimul cuvântului cicatrice

Testează-te!