Dicționar de sinonime
Sinonime ciot
Cuvântul „ciot” are următoarele sinonime:
ciot ( substantiv )
- butuc, buștean, buturugă
- mont
- nod
Alte sinonime:
- buluc
- bucium
- teșitură
- boancă
- buștihan
- butură
- ciomp
- ciuteică
- gros
- bălvan
- ciotcă
- ciumpan
- lostopană
- turugă
- tutuc
- cep
Sinonime Apropiate
- buștean - trunchi, butuc, ciump, buturugă
- butuc - buștean, trunchi, ciolhan, ciump, buturugă
- buturugă - butuc, cioată, ciump, buștean
- trunchi - butuc, tulpină, buștean, corp, talie, tors
- regiza - a monta, a pune în scenă, a organiza, a conduce
- goană - fugă, alergare, cursă, viteză, hăituială, stârnire, haită, împreunare, montă
- grosolan - brut, necizelat, nelucrat, neșlefuit, nefinisat, butucănos, bădăran, primitiv, incult
- instiga - a ațâța, a incita, a întărâta, a provoca, a monta, a răzvrăti
- îmbina - a împreuna, a asambla, a monta, a fixa, a prinde, a încheia, a asocia, a reuni, a împleti
- înscena - a monta, a regiza, a aranja
- lemn - copac, pom, arbore, arbust, butuci, tălpi, plazuri
- obadă - butuc, piedică, cătușă
- alpestru - montan, alpin
- asambla - a reuni, a împreuna, a monta, a îmbina, a uni, a armoniza
- ațâța - a aprinde, a pune focul, a stârni, a înviora, a incita, a instiga, a asmuți, a monta, a excita
Dex ciot
- ciot 1 Parte rămasă dintr-un copac după ce restul a fost tăiat sau rupt buștean, butuc, buturugă, ciolpan (1). 2 Ramură scurtă, ruptă cioi2. 3 ( trunchi, ramură, scândură) Nod proeminent. 4 Parte rămasă din braț, picior sau (la animale) coadă, după ce restul a fost tăiat sau rupt. 5 (Îm; ) ~ bot Evocă uneori imaginea de ciot și de butuc.
- CIOT, cioturi, 1. (În forma cioată) Parte rămasă dintr-un copac după ce restul a fost tăiat sau rupt. ♦ Nod proeminent într-un trunchi, într-o ramură, într-o scândură etc. 2. Parte rămasă dintr-un picior, dintr-un braț sau (la animale) din coadă, după ce restul a fost tăiat, rupt. ♦ Parte mică rămasă dintr-un obiect (de formă lungă). Un ciot de creion. –
- CIOT, cioturi, 1. Parte rămasă dintr-un copac după ce restul a fost tăiat sau rupt. ♦ Parte mică rămasă dintr-un obiect (de formă lungă). Un ciot de creion. ♦ Nod proeminent într-un trunchi, într-o ramură, într-o scândură etc. 2. Parte rămasă dintr-un picior, dintr-un braț sau (la animale) din coadă, după ce restul a fost tăiat, rupt. –