Dicționar de sinonime
Sinonime clandestin
Cuvântul „clandestin” are următoarele sinonime:
clandestin ( adjectiv )
- ilegal
- nepermis
- interzis
- ilicit
Alte sinonime:
- secret
- subteran
- nelegal
- samizdat
- conspirativ
- în afara legii
Sinonime Apropiate
- ilegal - nelegal, ilicit, nepermis, prohibit, interzis, incorect, clandestin, subversiv, conspirativ
- prohibit - oprit, interzis, ilegal, ilicit
- ilicit - ilegal, oprit, nepermis
- inadmisibil - nepermis, oprit, interzis, intolerabil
- interzis - oprit, stopat, prohibit, nepermis
- neiertat - oprit, interzis, nepermis, neîngăduit, neadmis
- conspirativ - secret, tainic, ilegal, uneltitor, clandestin
- secret - tainic, nemărturisit, confidențial, ascuns, misterios, camuflat, mascat, tăinuit, ilegal
- trafica - a negocia, a face comerț (ilicit)
- traficant - afacerist, contrabandist, comerciant (ilicit)
- incorect - inexact, greșit, eronat, necinstit, neonest, coruptibil, ilegal, imoral
- necinstit - dezonorat, violat, siluit, pângărit, profanat, incorect, neonest, ilegal
- abuz - exces, necumpătare, surplus, abatere, infracțiune, ilegalitate, samavolnicie
- abuziv - arbitrar, samavolnic, ilegal, silnic, despotic
- criticabil - condamnabil, nepermis, blamabil, regretabil, reprobabil
Dex clandestin
- clandestín, ~ă 1 Care este făcut în secret (fiind oprit de lege sau morală). 2 Persoană cu o activitate clandestină (1).
- CLANDESTÍN, -Ă, clandestini, -e, Care are un caracter secret, care este făcut în ascuns (fiind oprit de lege). – Din clandestin, clandestinus.
- CLANDESTÍN, -Ă, clandestini, -e, Care are un caracter secret (din cauză că e oprit de lege). ascuns, tăinuit, ilegal. Activitate clandestină. Ziar clandestin. Deținător clandestin de aparate de radiorecepție.
- CLANDESTÍN, -Ă Cu caracter secret (fiind oprit de lege); ilicit. .
- CLANDESTÍN, -Ă cu caracter secret; ilicit, conspirativ. (< fr. clandestin, lat. clandestinus)
- CLANDESTÍN ~ă (~i, ~e) Care există (sau acționează) în taină; ilegal; conspirativ. Organizație ~ă. /<fr. clandestin, lat. clandestinus
- clandestin a. care se face pe ascuns, mai cu seamă în contra legilor și a moralei.
- *clandestin, -ă adj. (lat. clandestinus, d. clam, pe ascuns). Ceĭa ce se face pe ascuns contra legiĭ saŭ moraleĭ: societate clandestină. Adv. În mod clandestin.
- CLANDESTÍN adj. 1. ilegal, secret, (fig.) subteran. (Organizație ~.) 2. ilegal, ilicit, nelegal. (Comerț ~.) 3. v. samizdat. (Publicații ~.)
- CLANDESTIN 1. conspirativ, ilegal, secret, subteran. (Organizație ~.) 2. ilegal, ilicit, nelegal. (Comerț ~.)
Antonime clandestin
- Clandestin ≠ legal, licit