Dicționar de sinonime
Sinonime coincidență
Cuvântul „coincidență” are următoarele sinonime:
coincidență ( substantiv )
- potrivire
- congruență
- concordanță
- suprapunere
Alte sinonime:
- potriveală
- loveală
- simultaneitate
- identitate
Sinonime Apropiate
- potriveală - concordanță, armonizare, congruență, potrivire, acord, corespondență, suprapunere, brodeală, coincidență
- înrudire - rudenie, neam, afinitate, analogie, asemănare, concordanță, congruență, potrivire
- nepotrivire - neconcordanță, antimonie, contradicție, disonanță, dezacord, neasemănare, incongruență
- nimereală - potrivire, potriveală, brodire, coincidență, concordanță, întâmplare, prilej, oportunitate, incidență
- concordanță - potrivire, congruență, acord, consonanță, armonie, concordie
- conformitate - potrivire, concordanță, consonanță, congruență
- inadvertență - greșeală, eroare, scăpare, nepotrivire, neconcordanță
- incongruență - nepotrivire, contradicție, dezacord, antinomie
- afinitate - înrudire, asemănare, analogie, potrivire, congruență
- asemănare - similitudine, analogie, comparare, congruență, concordanță
- brodeală - potrivire, nimereală, congruență
- consonanță - potrivire, armonizare, acord, concordanță, convergență
- disonanță - nepotrivire, neconcordanța
- armonie - potrivire, concordie, consens, bună-înțelegere, concordanță, echilibru, simetrie, proporție, muzicalitate
- contrazicere - contradicție, nepotrivire, incongruență, dezacord, opoziție
Dex coincidență
- coincidență 1 Suprapunere exactă congruență. 2 Potrivire incidentală și neașteptată a două lucruri, evenimente, fapte brodire, nimereală.
- COINCIDÉNȚĂ, coincidențe, Faptul de a coincide; potrivire (întâmplătoare) (a unor lucruri, evenimente, fapte etc.). – Din coïncidence.
- COINCIDÉNȚĂ, coincidențe, Faptul de a coincide; potrivire (întâmplătoare) a două lucruri, evenimente, fapte etc. – Din coïncidence.
- COINCIDÉNȚĂ, coincidențe, Potrivire (întîmplătoare, neașteptată) a două lucruri, evenimente, fapte etc.
- COINCIDÉNȚĂ Potrivire (întâmplătoare) a două lucruri, evenimente etc. ♦ Stare a două lucruri care coincid; potrivire, nimereală. .
- COINCIDÉNȚĂ faptul de a coincide; potrivire (întâmplătoare) a două lucruri, evenimente etc.; echivalență, concordanță. (< fr. coïncidence)
- COINCIDÉNȚĂ ~e f. 1) Caracter coincident; concordanță; congruență. ~a figurilor. 2) Eveniment care se produce întâmplător împreună cu altul; concurs de circumstanțe. Prin ~. ~ curioasă. /<fr. coïncidence
- coincidență f. 1. starea a două lucruri cari coincid; 2. fig. brodire, simultaneitate.
- *coincidénță f., pl. e (d. coincident). Starea a doŭă lucrurĭ care coincid, potrivire, simultaneitate: coincidența sosiriĭ și plecăriĭ trenurilor.
- coincidență, -țe.
Antonime coincidență
- Coincidență ≠ incoincidență, necoincidență