Dicționar de sinonime
Sinonime colăcar
Cuvântul „colăcar” are următoarele sinonime:
colăcar ( substantiv )
- brudaș
- chemător
- conăcar
- crainic
- pocânzeu
- vătășel
- vestitor
- vornic
- vornicel
Sinonime Apropiate
- chemător - vornicel, colăcar, vătaf, vătășel
- crainic - sol, mesager, trimis, vestitor
- vestitor - crainic, profet
- vizionar - prezicător, profet, prevăzător, profetic, prevestitor
- narator - povestitor
- apostol - propovăduitor, vestitor, militant
- prezicător - ghicitor, prevestitor, profet, proroc
Dex colăcar
- colăcar 1 Părinții sau finii care aduc în dar colaci (1) nașilor. 2 Fecior de popă (care mănâncă mulți colaci (1). 3 Urător. 4 Denunțător al unui hoț colac (42), colăcaș (3).
- COLĂCÁR, colăcari, Fiecare dintre flăcăii care însoțesc (călare) alaiul nunții și care rostesc la masă orația de nuntă. – Colac + -ar.
- COLĂCÁR, colăcari, 1. (La ) Părinții sau finii care aduc în dar colaci nașilor. 2. Persoană care însoțește nunta și spune orația obișnuită la nuntă; urător. În Transilvania, colăcarul și călărețul nu pot intra în ogradă. SEVASTOS, N. 92.
- COLĂCÁR ~i m. pop. Persoană din alaiul de nuntă care duce colacii nașilor sau spune orația tradițională. /colac + suf. ~ar
- 1) colăcár m. (d. colac, plocon oferit la biserică). Iron. Epitet dat de călugărĭ preuților de lume, adică „mîncătorĭ de colacĭ”.
- colocar colăcar
- COLĂCÉR colăcar.
- COLĂCÁR s. (reg.) brudaș, chemător, conăcar, crainic, pocânzeu, vătășel, vestitor, vornic, vornicel. (~ii însoțesc pe ginere la nunțile țărănești.)
- COLĂCAR brudaș, chemător, conăcar, crainic, pocînzeu, vătășel, vestitor, vornic, vornicel. (~ii însoțesc pe ginere la nunțile țărănești.)
- colăcár, colăcari 1. (La ) Părinți sau fini care aduc în dar nașilor colaci. 2. Flăcău care, împreună cu alții, însoțește călare alaiul nunții și rostește orația de nuntă la masă. . – Din colac + -ar.