Dicționar de sinonime
Sinonime colectiv
Cuvântul „colectiv” are următoarele sinonime:
colectiv ( substantiv )
- formație
- grupă
- grup
- colegiu
- ansamblu
Alte sinonime:
- comitet
- consiliu
- colectiv
colectiv ( adjectiv )
- comun
- obștesc
- general
- public
Alte sinonime:
- ansamblu
- formație
- trupă
Sinonime Apropiate
- general - comun, obștesc, colectiv, public, unanim, total, universal
- ansamblu - grup, formație, colectiv, trupă, tot, întreg, totalitate
- comun - obștesc, general, obișnuit, colectiv, neînsemnat, banal, ordinar, mediocru, de rând
- public - comun, general, obștesc
- trupă - oaste, armată, oștire, grupare, ansamblu, grup
- garnitură - accesorii, adaos, completare, asortiment, ansamblu, set, grupaj, ornament, podoabă
- colectivitate - comunitate, obște, societate, mulțime, masă, public
- exoteric - public, comun, general, pentru toți
- strat - patul, răzor, brazdă, sediment, depozit, pătură, categorie, clasă, grupare
- știre - informație, veste, noutate, comunicare, înștiințare, cunoaștere, consimțire, aprobare, permisie
- unanimitate - totalitate, generalitate, ansamblu
- facțiune - grup, grupare, partidă
- federație - grupare, reuniune, alianță, coaliție
- generalitate - totalitate, ansamblu, universalitate
- grupare - grup
Dex colectiv
- colectiv, ~ă 1 ( opere, lucrări) Efectuat de mai mulți autori. 2 Care aparține tuturor comun, obștesc, social. 3 Care se referă la ideea de colectivitate. 4 Substantiv ~ Substantiv cu forma de singular, care denumește o pluralitate de obiecte identice, considerate ca întreg. 5 Persoane unite prin muncă și acțiuni comune în vederea acelorași scopuri echipă. 6 Sufix ~ Sufix care dă unui substantiv valoarea de substantiv colectiv. 7 Cooperativă agricolă de producție.
- COLECTÍV, -Ă, colectivi, -e, , , I. 1. Care rezultă din participarea, din activitatea mai multor persoane (sau lucruri). 2. Care aparține tuturor; comun, obștesc, social. 3. Care se referă la ideea de colectivitate. ◊ Substantiv colectiv = substantiv care denumește prin forma de singular o pluralitate de obiecte identice, considerate ca un întreg, ca o totalitate. Sufix colectiv = sufix care dă unui substantiv valoarea de substantiv colectiv. II. Echipă. Colectiv de redacție. Colectiv de catedră. ♦ Grup (organizat) de persoane. III. (În trecut) Cooperativă Agricolă de Producție. – Din collectif, collectivus.