Dicționar de sinonime

Sinonime coleg

Cuvântul „coleg” are următoarele sinonime:

coleg ( substantiv )
  • camarad
  • prieten
Alte sinonime:
  • tovarăș


Sinonime Apropiate

  • camarad - coleg, prieten, tovarăș, ortac
  • fârtat - prieten, coleg, confrate
  • confrate - coleg, camarad
  • familiar - apropiat, atașat, accesibil, afectuos, cordial, sociabil, prietenos, obișnuit, uzual
  • glacial - înghețat, polar, rece, distant, neprietenos, rezervat
  • liceu - colegiu
  • afectuos - amical, cordial, prietenos, tandru
  • amabil - binevoitor, gentil, serviabil, simpatic, politicos, cordial, prietenos
  • amiabil - binevoitor, prietenos
  • amic - prieten, ortac
  • amical - prietenesc, prietenos, cordial, amabil, afabil
  • cald - fierbinte, arzător, încins, afectuos, afabil, prietenos, cordial, tandru
  • confident - intim, părtaș, prieten
  • cordial - afectuos, amabil, prietenos, cald, afabil
  • cumsecade - bun, onest, omenos, loial, cinstit, tolerant, politicos, blajin, prietenos

Dex coleg

  • coleg, ~ă Persoană care desfășoară activități într-un cadru organizat, împreună cu altele, considerată în raport cu acestea.
  • COLÉG, -Ă, colegi, -ge, și Persoană care învață, activează, muncește împreună cu altele într-un anumit loc, considerată în raport cu acestea. – Din collègue.
  • COLÉG, -Ă, colegi, -e, și 1. Camarad de studii, considerat în raport cu alți elevi sau studenți de la școala sau institutul unde urmează cursurile. Mi-am adus aminte că am un prieten bun, coleg cu mine în clasa a treia. SADOVEANU, N. F. 36. E coleg și cel mai bun prieten cu un fiu al dumitale. C. PETRESCU, C. V. 188. 2. Persoană (funcționar, profesor etc.) considerată în raport cu alte persoane aflate în același loc de muncă. Dar pare că zăresc pe Păcală, colegul meu de cabinet. ALECSANDRI, T. 404.
  • COLÉG, -Ă și Camarad de studii, de muncă, de activitate etc. .
  • COLÉG, -Ă camarad de studii, de muncă, de activitate etc. (< fr. collègue, lat. collega)
  • COLÉG ~gă (~gi, ~ge) m. și f. Persoană care învață sau activează împreună cu altele, considerată în raport cu acestea; confrate. ~ de școală. ~ de studii. ~ de muncă. /<fr. collegue
  • coleg m. cel ce face parte dintr’un corp, care exercită aceleași funcțiuni ca și alții.
  • *colég, -ă s. (lat. colléga, coleg, d. con, împreună, și legatus, delegat). Cel care împlinește aceĭașĭ funcțiune la un loc cu altu orĭ cu alțiĭ și, adese-orĭ, în acelașĭ edificiŭ (ca școlariĭ, profesoriĭ, miniștriĭ ș. a.). V. camarad.
  • ex-coleg Fost coleg.


Sinonimul cuvântului coleg

Sinonimul cuvântului coleg


Testează-te!