Dicționar de sinonime

Sinonime comanda

Cuvântul „comanda” are următoarele sinonime:

comânda ( verb )
  1. a ordona, a porunci, a dispune, a rândui
  2. a conduce, a povățui, a îndruma, a controla, a regia
Alte sinonime:
  • pomeni
  • jertfi
  • sacrifica
  • a pomeni
comandă ( substantiv )
  1. ordin, poruncă, dispoziție
  2. conducere, comandament, șefie
Alte sinonime:
  • povață
  • povățuire
  • control
  • reglaj
comanda ( verb )
  1. a ordona, a porunci, a dispune, a rândui
  2. a conduce, a povățui, a îndruma, a controla, a regia
Alte sinonime:
  • a da ordin
  • a da dispoziții
  • a cere
  • a impune
  • a regla
  • a gestiona
  • a decreta
  • a dicta
  • a obliga
  • a necesita
  • a vrea
  • comandă


Sinonime Apropiate

  • șefie - conducere, direcție, comandă
  • hotărâre - decret, sentință, poruncă, dispoziție, ordin, edict, ordonanță, decizie, rezoluție
  • conducere - direcție, îndrumare, administrare, cârmuire, guvernare, ghidare, comandă, stăpânire
  • aranja - a potrivi, a orândui, a întocmi, a rândui, a dispune, a așeza, a sistematiza, a grupa, a ordona
  • cârmă - oiște, proțap, cârmuire, conducere, comandă, guvernare, domnie
  • călăuzi - a conduce, a ghida, a îndruma, a orienta, a povățui, a se lua după, a urma, a asculta de
  • clasa - a aranja, a ordona, a așeza, a clasifica, a dispune, a rândui, a sistematiza, a plasa, a situa
  • comandament - imperativ, cerință, exigență, pretenție, nevoie, poruncă, regulă, normă, lege
  • consiliu - sfat, povață, îndemn, îndrumare, conducere, organ (administrativ)
  • dispune - a hotărî, a decide, a comanda, a ordona, a prescrie, a poseda, a avea, a birui, a bate
  • direcție - sens, orientare, curs, perspectivă, conducere, șefie
  • dirija - a conduce, a călăuzi, a îndruma, a îndrepta, a orienta, a ghida, a povățui
  • dispoziție - hotărâre, ordin, poruncă, normă, indicație, alcătuire, construcție, constituție, toane
  • așezare - aranjament, rânduială, alcătuire, dispunere, plasare, stabilire, ordonare, localitate, sat
  • chemare - invitare, poftire, convocare, ordin, apel, dispoziție, poruncă, înclinație, vocație

Dex comanda

  • comanda 1 A ordona comandarisi (1). 2 A da un ordin sau un semnal pentru executarea unei mișcări, a unei așezări comandarisi (2). 3 A avea comanda asupra unei unități armate sau a unei subdiviziuni a armatei comandarisi (3). 4 A da în lucru (un obiect, o lucrare ) la un meșteșugar comandarisi (4). 5 A cere de mâncare sau de băut într-un local comandarisi (5).
  • COMANDÁ, cománd, I. 1. A da un ordin sau un semnal pentru executarea unei mișcări, a unei așezări etc.; a avea comanda unei unități armate sau a unei subdiviziuni a armatei. ♦ A porunci, a ordona. 2. A da în lucru (un obiect, o lucrare etc.) la un meșteșugar. 3. A solicita mâncare sau băutură într-un local public. – Din commander.
  • COMANDÁ, cománd, I. 1. A da un ordin sau un semnal pentru executarea unei mișcări, a unei așezări etc.; a avea comanda unei unități armate sau a unei subdiviziuni a armatei. ♦ A porunci, a ordona. 2. A da în lucru (un obiect, o lucrare etc.) la un meșteșugar. 3. A solicita, a cere de mâncare, de băut într-un local de consum. – Din commander.


Sinonimul cuvântului comanda

Sinonimul cuvântului comanda


Testează-te!