Dicționar de sinonime
Sinonime comandant
Cuvântul „comandant” are următoarele sinonime:
comandant ( substantiv )
- căpetenie
- șef
- cap
- conducător
- ștab
- mai-marele
Alte sinonime:
- mai-mare
- tist
- birău
- călăuz
- căpitan
- comandir
- nacealnic
- povățuitor
- proprietar
- tocmitor
- vârhovnic
- voievod
- prepozit
- bimbașă
Sinonime Apropiate
- șef - conducător, cap, căpetenie, superior, comandant, patron, stăpân
- căpetenie - șef, comandant, conducător, cap, bonz
- căpitan - șef, comandant, ștab, mai-mare, conducător
- președinte - șef, patron, conducător, căpetenie, prezident
- conducător - șef, cârmuitor, căpetenie, cap, diriguitor, cârmaci
- condotier - căpetenie, șef, conducător (mercenar)
- stegar - portdrapel, conducător, șef, ideolog, spiritus rector, îndrumător
- ștab - șef
- guvernant - conducător, șef, ocârmuitor
- hegemon - conducător, șef
- jude - căpetenie, conducător, judecător, jurat, primar, vătaf
- demnitar - mărime, ștab, șef, dregător
- bonz - căpetenie, șef
- han - ospătărie, birt, făgădău, șef, căpetenie (mongolă)
- reconstitui - a restabili, a reface, a recompune, a întregi
Dex comandant
- comandant 1-2 (Funcție de) ofițer care comandă o unitate militară, un vas, o garnizoană comandir. 3-4 ~ suprem (Persoană cu) funcția de comandant al forțelor armate ale unui stat (îndeplinită fie de ministrul forțelor armate, fie de către șeful statului) comandir. 5-6 (Persoană cu) funcția de comandant al forțelor armate ale unui grup de state aliate, mai ales în timp de război. 7 ~ al pieței Ofițer care supraveghea desfășurarea activității într-o garnizoană. 8 Persoană care avea funcția de comandant (7) comandir.
- COMANDÁNT, comandanți, Persoană care comandă o unitate militară, o navă, o garnizoană etc. ◊ Comandant suprem = a) funcție de comandant al forțelor armate ale unui stat, îndeplinită fie de ministrul forțelor armate, fie de către șeful statului; persoană care îndeplinește această funcție; b) funcție de comandant al forțelor armate ale unui grup de state aliate, mai ales în timp de război; persoană care îndeplinește această funcție. Comandant al pieței = ofițer care supraveghea desfășurarea activității într-o garnizoană. – Din commandant.