Dicționar de sinonime
Sinonime combatant
Cuvântul „combatant” are următoarele sinonime:
combatant ( substantiv )
- luptător
- militant
- soldat
- militar
Sinonime Apropiate
- militar - ostaș, soldat, leat, cătană, luptător, cazon, ostășesc
- luptător - combatant
- militant - combatant, activist, propagator
- cazon - militar, milităresc, ostășesc, soldățesc, aspru, rigid
- prusac - nemțesc, german, milităros, agresiv
- războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
- marțial - cazon, milităresc, grav, important, serios
- milităresc - cazon, militar, ostășesc, marțial
- militărie - armată, stagiu, serviciu militar, cătănie
- oaste - armată, oștire, serviciu militar, cătănie, ceată, mulțime, gloată
- administrație - conducere, cârmuire, gospodărire, intendență (militară)
- apostol - propovăduitor, vestitor, militant
- cavaler - nobil, aristocrat, călăreț, călăraș, cavalerist, ostaș, luptător, călăreț, holtei
- divizie - mare unitate militară, comandament, categorie sportivă
- expediție - trimitere, expediere, călătorie, deplasare, campanie militară, război
Dex combatant
- combatánt, ~ă 1-2 , (Om) care ia parte la lupte. 3-4 , (Om) care aparține unei unități militare de luptă. 5-6 , (Om) care militează activ pentru triumful unor idei.
- COMBATÁNT, -Ă, combatanți, -te, (Adesea substantivat) Care ia (sau este apt să ia) parte la lupte, care aparține unei unități militare de luptă. ♦ Care luptă activ, care militează pentru triumful unor idei. – Din combattant.
- COMBATÁNT, -Ă, combatanți, -te, (Adesea substantivat) Care ia (este apt să ia) parte la lupte, care aparține unei unități militare de luptă. ♦ Care luptă activ, care militează pentru triumful unor idei. – Din combattant.
- COMBATÁNT, -Ă, combatanți, -te, 1. Care ia parte la lupte, care aparține unei unități militare de luptă. Partea combatantă a regimentului era pe front. PAS, Z. III 29. ◊ (Substantivat) Unități de combatanți. 2. Care luptă, care militează pentru triumful unor idei. Scriitor combatant. ◊ (Substantivat) Combatant cu condeiul. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, 184, 3/1.
- COMBATÁNT, -Ă , și (Cel) care participă la o luptă, care face parte dintr-o unitate militară de luptă. ♦ Cel care luptă activ (pentru o idee, pentru un scop etc.). .
- COMBATÁNT, -Ă , (cel) care participă la o luptă, care face parte dintr-o unitate militară de luptă. ◊ luptător activ (pentru o idee, un scop etc.). (
- COMBATÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival 1) Care ia parte la lupte; participant la război. 2) fig. Care luptă activ pentru o cauză; luptător înfocat; militant. /<fr. combattant