Sinonime complice

Cuvântul „complice” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• copărtaș - complice
• părtaș - participant, asociat, afiliat, ortac, complice, ajutor, partizan
• colaborator - conlucrător, asociat, participant
• asociat - părtaș, ortac, prieten
• sacrament - taină, împărtășanie, cuminecătură
• ligă - uniune, asociație, confederație, grupare
• adept - partizan, susținător, părtaș, aderent
• confident - intim, părtaș, prieten
• confidență - destăinuire, împărtășire
• corespondent - asemănător, similar, potrivit, înrudit, coerent, jurnalist, colaborator
• cuminecătură - împărtășanie, euharistie, grijanie
• euharistie - împărtășanie
• club - asociație, confrerie, societate, grup, reuniune
• cerc - circumferință, roată, disc, rotocol, colac, ambianță, anturaj, mediu, sferă

Dex complice

• complíce 1 Persoană care participă, în mod secundar, la săvârșirea unei acțiuni. 2 Persoană care ascunde săvârșirea unei fapte reprobabile.
• COMPLÍCE, complici, -ce, și Persoană care participă în mod secundar la săvârșirea unei infracțiuni sau, , care înlesnește, tolerează, ascunde săvârșirea unei fapte reprobabile. – Din complice.
• COMPLÍCE, complici, -e, și Persoană care participă în mod secundar la săvîrșirea unei infracțiuni. ♦ Persoană care înlesnește, sprijină, tolerează sau ascunde o faptă (de obicei neîngăduită) a cuiva. devenise confidenta și oarecum complicea stăpînei. C. PETRESCU, Î. II 225. ◊ Soția lui e groaza, și noaptea – a lui complice! ALECSANDRI, P. III 300.
• COMPLÍCE și Participant la săvârșirea unei infracțiuni. ♦ Cel care înlesnește sau ascunde o faptă (de obicei penală, reprobabilă) a cuiva. .
• COMPLÍCE cel care înlesnește sau ajută la săvârșirea unei fapte; părtaș. (< fr., it. complice)
• COMPLÍCE2 adj. invar. Care favorizează săvârșirea unei acțiuni reprobabile. Ton ~. Tăcere ~. Surâs ~. /<fr. complice
• COMPLÍCE1 ~i m. Persoană care participă sau contribuie la realizarea unei fapte reprobabile; acolit. ~ele asasinului. /<fr. complice
• complice m. care iea parte la greșala, la crima altuia.
• *cómplice și (ob.) -íce s. (lat. cómplex, cómplicis, d. plicare, a încovoĭa, a pleca; it. sp. cómplice, fr. complice. V. complic). Părtaș, implicat la răŭ: complicele, complicea crimeĭ.
• complica 1-2 A (se) încurca. 3-4 A (se) agrava.

Sinonimul cuvântului complice

Testează-te!