Dicționar de sinonime
Sinonime comportare
Cuvântul „comportare” are următoarele sinonime:
comportare ( substantiv )
- comportament
- conduită
- purtare
- purtat
- port
- purtătură
- săbaș
- umblet
- petrecere
- politie
- apucătură
- deprindere
- maniere
- moravuri
- năravuri
- obiceiuri
- modă
- pont
- duh
- talâm
- atitudine
- ținută
- tarz
- gest
- fel de a fi
Sinonime Apropiate
- conduită - purtare, comportare, manieră, comportament, atitudine, deprindere
- modă - vogă, comportament, conduită, purtare, fason, găteală, podoabă, ținută
- atitudine - ținută, poziție, comportare, gest, purtare
- deprindere - adaptare, acomodare, aclimatizare, însușire, obișnuință, învăț, apucătură, comportare, conduită
- gest - atitudine, purtare, comportare
- manieră - conduită, atitudine, comportament, purtare, mod, cale, chip, fel, formă
- apucătură - obicei, deprindere, uz, meteahnă, comportare
- comportament - conduită, atitudine, manifestare
- tratament - terapeutică, terapie, îngrijire, comportament, manieră, atitudine, evoluție, schimbare, mutație
- moraliza - a certa, a dojeni, a admonesta, a mustra, a dăscăli, a muștrului, a probozi moravuri pl, obiceiuri, năravuri
- tabiet - deprindere, apucătură, nărav, obicei, manie
- importuna - a deranja, a indispune, a plictisi, a incomoda
- îmbrăcăminte - haină, strai, veșmânt, garderobă, port, costum, vestimentație, ținută, înveliș
- obicei - deprindere, nărav, învăț, obișnuință, apucătură, tabiet, datină, cutumă, uz
- poză - fotografie, ilustrație, atitudine, poziție, ținută
Dex comportare
- comportare Fel de a se comporta (1) comportament (1).
- COMPORTÁRE, comportări, Fel de a se comporta; comportament. – comporta.
- COMPORTÁRE, comportări, Acțiunea de a se comporta; mod de a se comporta (1); conduită, purtare.
- COMPORTÁRE Acțiunea de a se comporta și rezultatul ei; purtare, conduită. .
- comportá 1 A avea o anumită conduită. 2 A aduce cu sine. 3 A necesita.
- COMPORTÁ, compórt, I. 1. A avea o anumită conduită. 2. A aduce cu sine; a necesita, a cere. – Din comporter.
- COMPORTÁ, compórt1, I. 1. A se purta, a avea o anumită conduită. 2. A aduce cu sine; a cere, a pretinde.
- COMPORTÁ I. 1. A se purta, a avea o anumită purtare. 2. A aduce cu sine; a necesita, a cere. .
- COMPORTÁ I. a avea o anumită conduită. II. tr. a aduce cu sine; a necesita, a impune. (< fr. comporter, lat. comportare)
- A COMPORTÁ compórt tranz. 1) A include în sine; a însuma; a conține; a întruni; a îngloba; a cuprinde. 2) A face să fie necesar; a cere; a necesita; a pretinde; a reclama. /<fr. comporter