Dicționar de sinonime
Sinonime comun
Cuvântul „comun” are următoarele sinonime:
comun ( adjectiv )
- obștesc, general, obișnuit, colectiv
- neînsemnat, banal, ordinar, mediocru, de rând, stereotip, standard
Alte sinonime:
- apelativ
- mijlociu
- potrivit
- grosolan
- neoriginal
- ieftin
- prozaic
- sărac
- prost
- prostesc
- public
- normal
- șablonard
- plat
- tern
- frecvent
Sinonime Apropiate
- banal - comun, obișnuit, anodin, de rând, standard, neinteresant
- prozaic - banal, obișnuit, comun, de rând, șters
- colectiv - comun, obștesc, general, public
- general - comun, obștesc, colectiv, public, unanim, total, universal
- ieftin - convenabil, avantajos, (preț) bun, banal, comun, ordinar
- arhicunoscut - banal, comun, depășit, de rând, vechi, răscunoscut, notoriu, celebru
- mărunt - mic, scund, scurt, redus, inferior, neînsemnat, mediocru, banal, meschin
- obișnuit - firesc, normal, comun, curent, ordinar, uzual, tradițional
- public - comun, general, obștesc
- truism - loc comun, banalitate, adevăr elementar
- inferior - ordinar, mediocru, slab, mic, neglijabil, subaltern, subordonat
- mijlociu - potrivit, mediu, moderat, mediocru, comun
- modest - simplu, umil, mediocru, neînsemnat, mărunt
- neglijabil - neînsemnat, mărunt, mic, neimportant, banal
- nespus - negrăit, inexplicabil, indescriptibil, minunat, colosal, imens, extraordinar, neobișnuit, miraculos
Dex comun
- comun, ~ă 1-2 Care aparține mai multora sau tuturor. 3-4 Care privește pe mai mulți sau pe toți. 5-6 Care interesează pe mai mulți sau pe toți. 7-8 De care se folosesc mai mulți sau toți obștesc. 9 Drept ~ Parte a dreptului care are aplicare generală. 10 Criminal de drept ~ Criminal care a comis o crimă obișnuită. 11 Substantiv ~ Substantiv care servește la indicarea obiectelor de același fel. 12 Factor ~ Număr cu care se înmulțesc toți termenii unei sume. 13 Divizor ~ Număr întreg care împarte exact mai multe numere întregi date. 14 Multiplu ~ Număr care este divizibil cu mai multe numere întregi date. 15 Cel mai mic multiplu ~ Cel mai mic număr întreg care se poate împărți exact prin mai multe numere întregi. 16 Numitor ~ Numitor care aparține mai multor fracții. 17 (Rar; ) An ~ An calendaristic. 18 Simț ~ Minte sănătoasă bun simț. 19 A face cauză ~ă cu cineva A lua partea cuiva într-o chestiune sau într-o discuție. 20 A nu avea nimic (în) ~ cu cineva (sau ceva) A nu avea nici o legătură cu cineva (sau ceva). 21 A duce viață ~ă cu cineva A trăi sub același acoperiș a conviețui. 22 Ceea ce aparține unei colectivități. 23 Ceea ce este alcătuit pe baze obștești. 24 În ~ Laolaltă. 25 Obișnuit. 26 Frecvent. 27 Loc ~ Idee cunoscută de toată lumea banalitate. 28 A ieși din ~ A se prezenta ca ceva deosebit de ceilalți. 29 Banal. 30 De proastă calitate.
Antonime comun
- Comun ≠ propriu