Dicționar de sinonime

Sinonime comunicativ

Cuvântul „comunicativ” are următoarele sinonime:

comunicativ ( substantiv )
  1. sociabil, afabil, serviabil
  2. vesel, deschis, exuberant
comunicativ ( adjectiv )
  • sociabil
  • expansiv
  • prietenos
  • volubil
  • social
  • vorbitor
  • soțios
  • deschis
  • vesel
  • exuberant


Sinonime Apropiate

  • expansiv - comunicativ, sociabil, prietenos, exuberant, afabil, volubil, deschis
  • exuberant - expansiv, comunicativ, viol
  • familiar - apropiat, atașat, accesibil, afectuos, cordial, sociabil, prietenos, obișnuit, uzual
  • amabil - binevoitor, gentil, serviabil, simpatic, politicos, cordial, prietenos
  • amical - prietenesc, prietenos, cordial, amabil, afabil
  • cald - fierbinte, arzător, încins, afectuos, afabil, prietenos, cordial, tandru
  • cordial - afectuos, amabil, prietenos, cald, afabil
  • distant - rezervat, nesociabil, necomunicativ, rece, depărtat, distanțat
  • prevenitor - amabil, atent, curtenitor, politicos, serviabil
  • râde - a face haz, a hohoti, a se veseli, a se distra
  • receptiv - primitor, deschis, sensibil
  • vervă - volubilitate, însuflețire, vioiciune, avânt
  • farsă - piesă (veselă), comedie, glumă, păcăleală, festă, ghidușie
  • glacial - înghețat, polar, rece, distant, neprietenos, rezervat
  • haz - veselie, glumă, umor, spirit, duh, farmec, grație, atracție

Dex comunicativ

  • comunicativ, ~ă 1 ( oameni) Care intră ușor în legătură cu ceilalți sociabil. 2 ( unele manifestări ale oamenilor) Care se transmite ușor de la o persoană la alta.
  • COMUNICATÍV, -Ă, comunicativi, -e, 1. (Despre oameni) Care intră ușor în legătură cu ceilalți; sociabil. 2. (Despre unele manifestări ale oamenilor) Care se transmite ușor de la o persoană la alta. – Din communicatif, communicativus.
  • COMUNICATÍV, -Ă, comunicativi, -e, 1. (Despre oameni) Care intră ușor în legătură cu ceilalți, care nu este rezervat; deschis la vorbă, sociabil. 2. (Despre unele manifestări ale oamenilor) Care se transmite ușor de la o persoană la alta. Un rîs zgomotos, care nu era de loc comunicativ. VLAHUȚĂ, la TDRG.
  • COMUNICATÍV, -Ă 1. (Despre oameni) Care intră ușor în legătură cu ceilalți; sociabil. 2. Ușor de transmis de la o persoană la alta. .
  • COMUNICATÍV, -Ă 1. care se transmite ușor. 2. (despre oameni) care se împrietenește ușor cu ceilalți; sociabil. (<fr. communicatif, lat. communicativus)
  • COMUNICATÍV ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care comunică ușor; capabil să stabilească ușor relații cu oamenii; sociabil. Spirit ~. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care se comunică cu facilitate; care se transmite ușor de la o persoană la alta. Privire ~ă. Râs ~. /<fr. communicatif, lat. communicativus
  • comunicativ a. 1. care se comunică lesne: râsul e comunicativ; 2. care împărtășește bucuros simțirile, cugetările sale: om comunicativ.


Antonime comunicativ

  • Comunicativ ≠ mut, necomunicativ, nesociabil, posac, taciturn, tăcut


Sinonimul cuvântului comunicativ

Sinonimul cuvântului comunicativ


Testează-te!