Dicționar de sinonime
Sinonime concordie
Cuvântul „concordie” are următoarele sinonime:
concordie ( substantiv )
- bună-înțelegere
- armonie
- acord
- congruență
Alte sinonime:
- împăciuire
- înțelegere
- pace
- unire
Sinonime Apropiate
- concordanță - potrivire, congruență, acord, consonanță, armonie, concordie
- armonie - potrivire, concordie, consens, bună-înțelegere, concordanță, echilibru, simetrie, proporție, muzicalitate
- pace - liniște, armonie, calm, înțelegere, concordie, acalmie, tihnă, astâmpăr, odihnă
- potriveală - concordanță, armonizare, congruență, potrivire, acord, corespondență, suprapunere, brodeală, coincidență
- incongruență - nepotrivire, contradicție, dezacord, antinomie
- nepotrivire - neconcordanță, antimonie, contradicție, disonanță, dezacord, neasemănare, incongruență
- conciliere - unire, acord, armonie, împăcare
- consens - acord, înțelegere, potrivire, armonie
- contrazicere - contradicție, nepotrivire, incongruență, dezacord, opoziție
- pact - învoială, înțelegere, acord, aranjament, tocmeală, tratat, convenție, stipulație
- subscrie - a semna, a iscăli, a aproba, a fi de acord, a subsemna, a confirma
- gâlceavă - ceartă, conflict, dezacord, diferend, discordie, disensiune, animozitate, neînțelegere, dispută
- hărăzi - a destina, a sorti, a meni, a hotărî, a acorda, a da, a dona, a dărui
- holendru - filtru, racord
- împăca - a domoli, a liniști, a calma, a îmbuna, a împăciui, a mulțumi, a satisface, a (se) reconcilia, a cădea de acord
Dex concordie
- concórdie 1 Înțelegere. 2 Armonie.
- CONCÓRDIE (Rar) Înțelegere; armonie. – Din concordia.
- CONCÓRDIE (Rar) Înțelegere, unire în gînduri, sentimente sau acțiuni; bună înțelegere, bună învoire, armonie, pace. Fac apel la concordie. PAS, L. I 329. – Pronunțat: -di-e.
- CONCÓRDIE (Rar) Înțelegere; armonie. .
- CONCÓRDIE bună înțelegere, armonie. (< lat. concordia)
- CONCÓRDIE f. Stare de bună înțelegere între membrii unui grup; acord; armonie. Aici domnește ~a. /<lat. concordia
- concordie f 1. unirea spiritelor și a inimilor; 2. bună înțelegere între persoane.
- *concórdie f. (lat. concordia, d. con-, împreună, și cor, cordis, inimă. V. discordie). Unirea inimilor și a voințelor (bună înțelegere, împogodire): a trăi în concordie.
- CONCÓRDIE s. v. acord, armonie, împăciuire, înțelegere, pace, unire.
- concordie ACORD. ARMONIE. ÎMPĂCIUIRE. ÎNȚELEGERE. PACE. UNIRE.
Antonime concordie
- Concordie ≠ discordie