Sinonime confecționare

Cuvântul „confecționare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• făcut - facere, realizare, săvârșire, pregătire, preparare, gătire, confecționare, fermecare, farmec
• confecție - fabricație, producere, produs
• perfid - viclean, fals, prefăcut, nesincer
• proaspăt - fraged, nou, recent, nealterat, odihnit, refăcut, revigorat
• proliferare - înmulțire, sporire, reproducere
• răsfățat - alintat, răzgâiat, capricios, prost-crescut, îmbuibat, satisfăcut, arogant
• saț - îndestulare, îmbuibare, satisfacere, saturare
• speculă - afacere, învârteală, șarlatanie, speculație
• șiret - viclean, perfid, fals, prefăcut, șmecher, ipocrit
• fariseu - ipocrit, fățarnic, prefăcut, fals, nesincer, iudă, perfid
• fățarnic - ipocrit, prefăcut, fals, nesincer
• filantropie - dărnicie, mărinimie, generozitate, noblețe, binefacere, dar, donație
• fotocopie - facsimil, reproducere, xerox
• geneză - origine, gnoză, naștere, facere, apariție, ivire, creație
• dever - vânzare, afacere, comerț

Dex confecționare

• confecționare 1-2 Prelucrare a unui material sau a unui semifabricat pentru a obține un obiect confecție (1), confecționat1.
• CONFECȚIONÁRE, confecționări, Acțiunea de a confecționa; lucrare, întocmire, alcătuire, fabricare. – confecționa.
• CONFECȚIONÁRE, confecționări, Acțiunea de a confecționa; lucrare, întocmire, alcătuire, fabricare. Ce talent avea el pentru confecționarea arcelor de nuiele cu săgeți de șindrilă! GHICA, S. 71. Pronunțat: -ți-o-.
• CONFECȚIONÁRE Acțiunea de a confecționa; întocmire, fabricare. .
• confecționa 1 A prelucra un material sau un semifabricat pentru a obține un obiect (unicat sau în serie). 2 A face (sau a lucra) ceva în grabă, superficial.
• CONFECȚIONÁ, confecționez, I. 1. A efectua prelucrarea unui material sau a unui semifabricat pentru a obține un obiect (unicat sau în serie). 2. A produce, a lucra, a fabrica încălțăminte sau îmbrăcăminte. – Din confectionner.
• CONFECȚIONÁ, confecționez, I. A produce, a face, a lucra, a fabrica. Croitorul confecționează un costum. – Pronunțat: -ți-o-.
• CONFECȚIONÁ I. A lucra, a produce; a fabrica. .
• CONFECȚIONÁ tr. a lucra, a produce; a întocmi. ◊ a fabrica în serie îmbrăcăminte sau încălțăminte. (< fr. confectionner)
• A CONFECȚIONÁ ~éz tranz. 1) (materiale sau semifabricate) A prelucra în vederea obținerii unui obiect. 2) (obiecte de îmbrăcăminte, de încălțăminte etc.) A produce în serie (la o fabrică sau la o uzină); a fabrica. /<fr. confectionner

Sinonimul cuvântului confecționare

Testează-te!