Sinonime confident

Cuvântul „confident” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• tainic - misterios, enigmatic, secret, ascuns, discret, confidențial, intim, retras, izolat
• confidență - destăinuire, împărtășire
• confidențial - secret, tainic, intim
• apropiat - similar, înrudit, asemenea, prieten, amic, intim
• intimitate - familiaritate, prietenie, apropiere, atașament
• asociat - părtaș, ortac, prieten
• sacrament - taină, împărtășanie, cuminecătură
• secret - tainic, nemărturisit, confidențial, ascuns, misterios, camuflat, mascat, tăinuit, ilegal
• speria - a înspăimânta, a înfricoșa, a se teme, a se intimida, a se buimăci
• spovedanie - mărturisire, confidență, destăinuire, spovadă
• timorat - intimidat, speriat, complexat, înfricoșat
• tutui - a fi apropiat, intim, familiar
• familiar - apropiat, atașat, accesibil, afectuos, cordial, sociabil, prietenos, obișnuit, uzual
• fârtat - prieten, coleg, confrate
• fâstâci - a se zăpăci, a se speria, a se intimida, a se pierde

Dex confident

• confidént, ~ă 1-2 , (Persoană) căreia i se fac confidențe (1). 3 () Prieten.
• CONFIDÉNT, -Ă, confidenți, -te, și Persoană căreia i se fac confidențe; prieten intim. – Din confident, confidens, -ntis.
• CONFIDÉNT, -Ă, confidenți, -te, și Persoană căreia i se fac confidențe; prieten. – Din confident, confidens, -ntis.
• CONFIDÉNT, -Ă, confidenți, -te, și Persoană căreia cineva îi încredințează gîndurile intime, tainele. Eram prieteni nedespărțiți, și mai eram și confidentul lui. C. PETRESCU, S. 109. Roșu numai rămase singur pînă la amiazi, deși grozav ar fi dorit să spuie lui Titu, confidentul său de toate zilele, cîteva amănunte extraordinare pe care numai el le cunoștea. REBREANU, R. II 26. ♦ (În teatru) Personaj secundar căruia eroul principal îi face confidențe, îi destăinuiește gîndurile și planurile sale.
• CONFIDÉNT, -Ă și Cel căruia i se fac confidențe; prieten. ♦ Personaj secundar într-o piesă de teatru, căruia un erou îi face confidențe menite să informeze astfel pe spectator asupra celor gândite de el sau asupra faptelor pe care are de gând să le săvârșească. .
• CONFIDÉNT, -Ă 1. cel căruia i se fac confidențe. 2. personaj convențional în teatru, căruia un erou îi face confidențe, permițând autorului să informeze pe spectator fără a recurge la monolog. (< fr. confident, lat. confidens)
• CONFIDÉNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană aflată în relații confidențiale; persoană care deține o confidență. /<fr. confident, lat. confidens, ~ntis

Sinonimul cuvântului confident

Testează-te!