Dicționar de sinonime
Sinonime contopi
Cuvântul „contopi” are următoarele sinonime:
contopi ( verb )
- a se uni
- a se amesteca
- a fuziona
- a se confunda
Alte sinonime:
- fuziona
- a se unifica
Sinonime Apropiate
- fuziona - a (se) contopi, a (se) uni, a se reuni, a (se) amesteca
- confunda - a amesteca, a încurca, a greși, a contopi
- potpuriu - amestecătură, mixtură, vălmășag
- scrib - grămătic, diac, conțopist
- sinteză - concentrare, condensare, rezumat, contopire, asociere
- învălmăși - a se amesteca
- felurit - variat, amestecat, divers
- frământa - a plămădi, a malaxa, a amesteca, a se agita, a fremăta, a se foi, a răsuci, a învârti, a freca
- freca - a masa, a frecționa, a lustrui, a șterge, a curăța, a făcălui, a amesteca, a bate, a șicana
- ghiveci - oală, glastră, vas, amestec, amestecătură, mixtură
- greși - a se înșela, a da greș, a confunda, a încurca, a sminti, a rătăci, a păcătui, a călca legea
- heteroclit - compozit, eterogen, amestecat
- hibrid - corcit, amestecat
- implica - a (se) angaja, a se amesteca, a participa, a se include
- interpune - a mijloci, a interveni, a intermedia, a se amesteca
Dex contopi
- contopí 1-2 A (se) amesteca cu ceva, formând un singur tot a fuziona. 3-4 A (se) uni strâns. 5-6 A (se) împreuna.
- CONTOPÍ, contopesc, IV. și A (se) amesteca cu ceva, formând un singur tot; a (se) uni strâns, a (se) împreuna. – Con1- + topi (după zusammenschmelzen).
- CONTOPÍ, contopesc, IV. (Uneori urmat de determinări introduse prin «cu ») A se amesteca cu ceva, formînd un singur tot; a se uni strîns, a se lega împreună, a se împreuna. Ninsoarea de sus a început a se contopi cu tălăzuirile de jos, clădind troiene peste calea ferată. C. PETRESCU, A. 274. ◊ Mișcarea democrată internațională a femeilor se contopește tot mai mult cu măreața luptă generală a popoarelor pentru pace. SCÎNTEIA, 1953, 2675. Într-un ceas s-au contopit două destine! GALACTION, O. I 183. În Lara, un amestec misterios domnește, Și binele cu răul în el se contopește. MACEDONSKI, O. I 265. se contopește întotdeauna cu ceea ce vede în natură, dar nu găsește în ea pricină de liniște. IONESCU-RION, C. 90.
- CONTOPÍ IV. A se amesteca cu ceva, formând un tot; a se uni strâns. .
- CONTOPÍ tre., a (se) amesteca cu ceva, formând un tot. (după fr. confondre)
- A CONTOPÍ ~ésc tranz. A face să se contopească; a împreuna; a îmbina. /con- + a (se) topi
- A SE CONTOPÍ mă ~ésc intranz. A se uni, formând un tot organic; a se împreuna; a se îmbina; a se confunda. /con- + a (se) topi
- contopì v. 1. a topi la un loc cu altceva; 2. fig. a uni strâns. .