Dicționar de sinonime
Sinonime contrazice
Cuvântul „contrazice” are următoarele sinonime:
contrazice ( verb )
- a se opune
- a dezminți
- a infirma
- a anula
Alte sinonime:
- infirma
- opune
- a contra
- a se încontra
- dezice
- a se ciocni
- a se dezice
- a opune
- a dezice
Sinonime Apropiate
- infirma - a anula, a abroga, a dezminți, a contrazice, a desființa
- nega - a tăgădui, a dezminți, a contesta, a renega, a contrazice, a nu admite, a nu recunoaște, a anula
- încontra - a se opune, a contrazice
- negație - refuz, respingere, infirmare, dezmințire, contestare, tăgadă, renegare, dezicere
- anula - a desființa, a suprima, a anihila, a invalida, a abroga, a elimina, a aboli, a revoca, a infirma
- contesta - a tăgădui, a nega, a dezminți, a contrazice
- contestație - întâmpinare, contrazicere, negare, refuz, dezmințire
- dezminți - a contesta, a infirma
- prescrie - a indica, a recomanda, a anula, a se perima, a se stinge (juridic)
- prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
- prescris - stins, anulat, suspendat (juridic)
- recomanda - a indica, a preconiza, a prescrie, a propune, a se prezenta, a se arăta
- recomandare - propunere, prezentare, indicare, preconizare, aviz, sugestie, directivă
- spăla - a la, a curăța, a purifica, a uda, a curge, â eroda, a șterge, a anula, a ispăși
- sugestiona - a insufla, a inspira, a oferi, a propune (o soluție)
Dex contrazice
- contrazíce 1 A susține contrariul celor spuse de cineva a nega. 2 A aduce în fața instanței, ca probe, depoziții ale martorilor, contrare celor susținute de partea adversă. 3 A fi incompatibil cu ceva. 4 A dezminți. 5 A spune contrariul celor afirmate anterior de propria persoană. 6 ( susținătorii unor opinii, afirmații) A nu fi de acord unii cu alții. 7 ( afirmații, depoziții) A nu se potrivi unele cu altele.
- CONTRAZÍCE, contrazíc, III. 1. A susține contrariul celor spuse de cineva; a nega. 2. A nu se potrivi, a fi în opoziție, a fi incompatibil cu ceva; a dezminți ceva. 3. A spune ceva în opoziție cu cele afirmate anterior de tine însuți. 4. (Despre susținătorii unor opinii, unor afirmații etc.) A avea păreri deosebite, a nu fi de acord unii cu alții. ♦ (Despre afirmații, depoziții etc.) A nu se potrivi unele cu altele; a se ciocni. – Contra1- + zice (după contredire).
- CONTRAZÍCE, contrazíc, III. 1. A susține contrarul celor spuse de cineva; a nega. 2. A nu se potrivi, a fi în opoziție, a fi incompatibil cu ceva; a dezminți ceva. 3. A spune ceva în opoziție cu cele afirmate anterior de tine însuți. 4. (Despre susținătorii unor opinii, unor afirmații etc.) A avea păreri deosebite, a nu fi de acord unii cu alții. ♦ (Despre afirmații, depoziții etc.) A nu se potrivi unele cu altele; a se ciocni. – Contra1- + zice (după contredire).