Dicționar de sinonime
Sinonime conversație
Cuvântul „conversație” are următoarele sinonime:
conversație ( substantiv )
- convorbire
- discuție
- dialog
- șuetă
- dezbatere
Alte sinonime:
- colocviu
- sfat
- vorbă
- turvin
- voroavă
- beseadă
- musaferea
- parolă
Sinonime Apropiate
- discuție - convorbire, conversație, dezbatere, dialog, controversă, dispută, altercație, litigiu, sfadă
- convorbire - discuție, conversație, dialog, dezbatere
- taifas - convorbire, discuție, dialog, cozerie, taifas, taclale, șuetă
- colocviu - dialog, conversație, discuție, convorbire, examen oral
- dezbatere - discuție, dialog, conversație, analiză, cercetare, frământare, deliberare, raționament
- sporovăială - taifas, convorbire, dialog, șuetă
- audiență - convorbire, dialog, discuție, bună primire, succes
- dialog - conversație, discuție
- întreținere - alimentare, hrană, casă-masă, subzistență, discuție, dialog, conversație
- consfătuire - convorbire, întrunire, discuție, consultare
- sfăt - povață, îndrumare, îndemn, călăuzire, consfătuire, consiliu, adunare, taifas, discuție
- taclale - taifas, discuții, dialog, cozerie
- interlocutor - partener, participant (la discuție)
- întreține - a hrăni, a alimenta, a susține, a ține, a menține, a discuta, a conversa, a dialoga
- discuta - a convorbi, a conversa, a sta de vorbă, a dialoga, a dezbate, a analiza, a delibera
Dex conversație
- conversație 1 Discuție. 2 (Rar) Fel de a vorbi.
- CONVERSÁȚIE, conversații, Discuție, convorbire. ♦ (Rar) Fel de a vorbi, de a discuta. – Din conversation, conversatio, -onis.
- CONVERSÁȚIE, conversații, Discuție, convorbire. Ar vrea să i se aducă biletele, nu să i se facă conversație. DUMITRIU, B. F. 75. După cele obicinuite întrebări și răspunsuri, conversația căzu, firește, asupra întîmplărilor zilei. NEGRUZZI, S. I 293. ◊ Fel de a vorbi, de a discuta. Avea o voce muzicală și conversația elegantă. BART, 106. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: (învechit) conversațiúne (GHICA, S. 249)
- CONVERSÁȚIE Discuție, convorbire. .
- CONVERSÁȚIE discuție, convorbire. (< fr. conversation, lat. conversatio)
- CONVERSÁȚIE ~i f. 1) Schimb de vorbe sau de idei pe cale orală; discuție; convorbire; dialog. 2) Manieră de a conversa. 3) Tratative purtate în vederea încheierii unui acord sau a unei convenții; negociere. ~ secretă. ~ diplomatică. /<fr. conversation, lat. conversatio, ~onis
- conversațiune conversație
- CONVERSAȚIÚNE conversație.
- conversați(un)e f. 1. convorbire familiară; 2. arta sau modul de a conversa.
- *conversațiúne f. (lat. conversátio, -ónis, intimitate, frecŭență). Acțiunea de a conversa, convorbire. Ceĭa ce s’a conversat: o conversațiune interesantă. – Ob. -áție. Fals -rzáție (după germ.). V. taĭfas.