Sinonime convinge

Cuvântul „convinge” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• decide - a hotărî, a determina, a stabili, a fixa
• asigura - a garanta, a chezășui, a încredința
• certitudine - siguranță, convingere, încredințare, credință
• consfinți - a consacra, a fixa, a stabili, a hotărî, a decide
• convins - sigur, întemeiat, asigurat, decis, hotărât, determinat
• decreta - a hotărî, a dispune, a decide, a impune, a proclama
• dispune - a hotărî, a decide, a comanda, a ordona, a prescrie, a poseda, a avea, a birui, a bate
• determina - a cauza, a provoca, a pricinui, a isca, a naște, a produce, a fixa, a preciza, a hotărî
• credință - convingere, încredințare, certitudine, fidelitate, cinste, devotament, statornicie, speranță, nădejde
• hotărî - a stabili, a fixa, a decide, a dispune, a decreta, a porunci, a stipula, a hărăzi, a soroci
• asigurare - garanție, încredințare, garantare, angajament
• convingere - credință, încredințare, certitudine, siguranță, concepție, judecată, opinie, idee, sentiment
• promite - a se angaja, a făgădui, a-și da cuvântul, a asigura
• stârni - a isca, a scorni, a zgândări, a agita, a hăitui, a provoca, a determina, a pricinui, a ațâța
• sugera - a insufla, a inspira, a determina, a isca (o idee)

Dex convinge

• convínge 1 A determina pe cineva, prin dovezi și argumente, să adopte o părere. 2 A determina pe cineva să recunoască veridicitatea unui lucru. 3 A se încredința de ceva. 4 A ajunge la recunoașterea unui adevăr. 5 A determina pe cineva să facă un lucru.
• CONVÍNGE, convíng, III. A face pe cineva să adopte o părere pe bază de dovezi și argumente, a-l face să recunoască ceva ca adevărat. ♦ A-și da seama, a recunoaște că ceva este într-un anumit fel, a se încredința de ceva. – Din convincere (după învinge).
• CONVÍNGE, convíng, III. (Construit cu «de», «despre» sau cu o propoziție completivă introdusă prin «că» sau «să») A face pe cineva să adopte o părere, pe bază de dovezi și argumente, să se încredințeze de ceva, să recunoască ceva ca adevărat. Partidul sădește adînc în conștiința comuniștilor învățătura că a conduce înseamnă a ști să convingi masele de justețea politicii partidului. SCÎNTEIA, 1953, 2704. ◊ A-și da seama, a recunoaște (că ceva este într-un anumit fel). Ion Mititelu crede că a cîștigat lozul cel mare, apoi se convinge că s-a înșelat. V. ROM. noiembrie 1953, 284. În sfîrșit, v-ați convins că nu-i nici o primejdie de trecut prin codru. ALECSANDRI, T. I 429. – Forme gramaticale: convinsei, convins.
• CONVÍNGE III. A face pe cineva prin probe, prin argumente etc. să recunoască adevărul sau să adopte o părere într-o anumită chestiune. ♦ A-și da seama, a se încredința că ceva este într-un anumit fel. .

Sinonimul cuvântului convinge

Testează-te!