Dicționar de sinonime

Sinonime convocare

Cuvântul „convocare” are următoarele sinonime:

convocare ( substantiv )
  1. chemare, invitație
  2. întrunire, adunare, reunire
Alte sinonime:
  • convocațiune
  • înștiințare
  • strângere


Sinonime Apropiate

  • întrunire - adunare, reuniune, întâlnire, convocare, strângere
  • adunare - acumulare, însumare, îngrămădire, strângere, întrunire, reunire, întâlnire, consfătuire, consultare
  • ședință - consfătuire, adunare, întrunire, reuniune (oficială)
  • colecție - culegere, adunare, reunire
  • chemare - invitare, poftire, convocare, ordin, apel, dispoziție, poruncă, înclinație, vocație
  • miting - întrunire, adunare, manifestație
  • sacerdoțiu - cler, preoțime, chemare, misiune, menire
  • sfăt - povață, îndrumare, îndemn, călăuzire, consfătuire, consiliu, adunare, taifas, discuție
  • sinod - sobor, conciliu, reunire
  • sobor - sinod, adunare
  • șezătoare - dacă, întrunire (amicală), reuniune literară
  • talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
  • vocație - chemare, aptitudine, înclinație, predispoziție
  • înclinație - vocație, chemare
  • menire - chemare, rol, misiune, rost, scop, sens, țel, destin, noroc

Dex convocare

  • convocare 1 Chemare la o adunare convocațiune (1). 2 Înștiințare scrisă prin care este convocată o persoană, un grup de persoane sau un corp constituit, cu un anumit scop (oficial) convocator (2), convocațiune (2).
  • CONVOCÁRE, convocări, Acțiunea de a convoca și rezultatul ei. ♦ Înștiințare scrisă prin care este convocată o persoană, o adunare etc.; convocațiune. – convoca.
  • CONVOCÁRE, convocări, Acțiunea de a convoca și rezultatul ei; chemare la o adunare. Convocarea Marii Adunări Naționale se face de către Prezidiul Marii Adunări Naționale. CONST. R.P.R. 20. Convocarea adunării generale se face de către consiliul de conducere, fie din inițiativa sa, fie la cererea comisiei de revizii. STAT. GOSP. AGR. 43. Ce convocare să fie la București? s-a interesat primarele Uță. SADOVEANU, P. M. 214. ♦ (Concretizat) Înștiințare scrisă prin care cineva este chemat la o adunare sau în fața unei autorități. Am primit o convocare la minister.
  • CONVOCÁRE Acțiunea de a convoca și rezultatul ei; convocațiune; anunț prin care este convocată o persoană, o adunare etc. .
  • CONVOCÁRE acțiunea de a convoca; convocațiune; anunț prin care este convocată o persoană, o adunare etc. (< convoca)
  • CONVOCÁRE ~ări f. 1) v. A CONVOCA. 2) Înștiințare oficială prin care cineva este convocat. /v. a convoca
  • convoca A chema (oficial), într-un anumit loc, o persoană, un grup de persoane ori un corp constituit.
  • convocațiune 1-2 Convocare (1-2).


Sinonimul cuvântului convocare

Sinonimul cuvântului convocare


Testează-te!