Dicționar de sinonime

Sinonime copilandru

Cuvântul „copilandru” are următoarele sinonime:

copilandru ( substantiv )
  • flăcău
  • băiețandru
  • fecior
  • adolescent
  • jună
  • băietan
Alte sinonime:
  • flăcăiandru
  • dănac
  • pruncotean
  • puștan
  • țângău
  • june


Sinonime Apropiate

  • flăcău - fecior, june, tânăr, băiat, băietan, fiu, băiețandru, burlac, celibatar
  • băiețandru - flăcău, adolescent
  • fecior - fiu, copil, băiat, adolescent, odraslă, odor, flăcău, holtei, june
  • băiat - prunc, fiu, copil, tânăr, adolescent, flăcău, puștan, june, valet
  • adolescent - tânăr(ă), june(ă), flăcău, fată
  • țâncan - băiețandru
  • tineresc - juvenil, adolescent
  • tinerețe - junețe, adolescență, vigoare, prospețime, energie
  • tinerime - tineret, adolescență
  • valet - fecior, lacheu, servitor, fante, cavaler
  • virgin - cast, inocent, pur, nevinovat, feciorelnic, neexplorat, neatins, intact
  • virginitate - castitate, feciorie, inocență, puritate, neprihănire
  • vlăjgan - flăcău (înalt), lungan, voinic
  • fetișcană - adolescentă, tânără, puștancă, fată
  • flăcăiandru - adolescent, tânăr

Dex copilandru

  • copilándru 1 Băiat în perioada de trecere de la copilărie la adolescență copilandric (1). 2 Băiat mare copilandric (2).
  • COPILÁNDRU, copilandri, Băiat în perioada de trecere de la copilărie la adolescență. – Copil1 + -andru.
  • COPILÁNDRU, copilandri, Băiat în perioada de trecere de la copilărie la adolescență (cam între 12 și 16 ani). A clătit din cap cu îndoială și a privit lung la copilandru. SADOVEANU, M. C. 23. Pintea, fraged copilandru, La ciobani intrase slugă Și-l muncea într-una gîndul Cum ar face el să fugă. IOSIF, V. 85. Spuse că n-a văzut om de cînd era copilandru. ISPIRESCU, L. 101. ◊ (Adjectival) Naiv, nepriceput, neștiutor. Alți surugii, tot atît de copilandri... spărgeau întunerecul cu hăirile lor. MACEDONSKI, O. III 19.
  • COPILÁNDRU ~ă (~i, ~e) m. și f. Băiat (fată) aflat la vârsta de trecere de la copilărie la adolescență. /copil + suf. ~andru
  • copilandru m. copil mare (până la 20 de ani).
  • copilándru m.. (d. copil). Fam. Copil maĭ mare, băĭetan aproape flăcăŭ.
  • COPILÁNDRU s. v. băiețandru.
  • COPILANDRU băietan, băiețandru, flăcăiandru, ( și ) dănac, (prin și ) pruncotean, puștan, țîngău. (Un ~ de vreo 12 ani.)


Sinonimul cuvântului copilandru

Sinonimul cuvântului copilandru


Testează-te!