Sinonime corectitudine

Cuvântul „corectitudine” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• cinste - onestitate, corectitudine, probitate, integritate, virtute, nevinovăție, puritate, castitate, candoare
• integritate - totalitate, deplinătate, plenitudine, probitate, onestitate, cinste, moralitate
• probitate - cinste, onestitate, moralitate
• franchețe - sinceritate, onestitate, cinste, corectitudine, loialitate
• dreptate - echitate, corectitudine, cinste, omenie, adevăr, justețe, obiectivitate, nepărtinire, integritate
• virtute - caracter, moralitate, corectitudine, integritate, calitate, însușire, proprietate
• incorectitudine - eroare, inexactitate, greșeală, neregulă, necinste
• moralitate - cinste, omenie, corectitudine, etos
• necinste - dezonoare, ocară, rușine, înjosire, ofensă, jignire, incorectitudine, rea-credință, perfidie
• ceremonie - ceremonial, etichetă, protocol, tipic, solemnitate, fast, pompă, paradă, cinste
• udătură - jilăveală, stropire, umezeală, băutură, cinste
• favoare - avantaj, concesie, hatâr, înlesnire, beneficiu, protecție, privilegiu, cinste, onoare
• feciorie - castitate, virginitate, fetie, curățenie, puritate, nevinovăție, neprihănire, inocență, cinste
• laur - dafin, ciumăfaie, glorie, cinste, faimă, distincție
• obiectivitate - corectitudine, realism, imparțialitate, nepărtinire

Dex corectitudine

• corectitúdine 1 Lipsă de greșeli corectitate (1), corecție (1). 2 Ținută sau purtare corectă corectitate (2). 3 Cinste. 4 Însușire a gândirii care respectă legile logice corectitate (4).
• CORECTITÚDINE 1. Calitatea de a fi corect; lipsă de greșeli. 2. Ținută sau purtare corectă; cinste. 3. Însușire a gândirii care respectă legile logice. – Corect + -itudine (după promptitudine etc.).
• CORECTITÚDINE 1. Calitatea de a fi corect; lipsă de greșeli. Corectitudinea în ritm, în versuri , e tot așa de desăvîrșită ca în cele mai bune poezii ale lui Eminescu. GHEREA, ST. CR. I 246. 2. Ținută sau purtare corectă; cinste. Este un om de o corectitudine exemplară.
• CORECTITÚDINE 1. Calitatea de a fi corect; lipsă de greșeli. 2. Ținută sau purtare corectă; cinste. .
• CORECTITÚDINE 1. însușirea de a fi corect. ◊ calitate generală a stilului constând în respectarea regulilor gramaticale, ortografice și de punctuație. 2. ținută, purtare corectă; cinste. 3. (log.) însușire a gândirii care respectă legile logice. (< lat. correctitudo)
• CORECTITÚDINE f. 1) Caracter corect; conștiinciozitate; scrupulozitate. 2) Ținută corectă. 3) Comportament corect. /corect + suf. -itudine
• corectitudine f. corecțiune.
• *corectitúdine f. (d. corect, după rectitudine. Fr. correction). Calitatea de a fi corect (onest).
• CORECTITÚDINE s. 1. (înv.) corecție. (~ exprimării.) 2. v. cinste.

Antonime corectitudine

• Corectitudine ≠ greșeală, incorectitudine

Sinonimul cuvântului corectitudine

Testează-te!