Dicționar de sinonime
Sinonime cotrobăi
Cuvântul „cotrobăi” are următoarele sinonime:
cotrobăi ( verb )
- a căuta
- a scormoni
- a scotoci
- a răscoli
Alte sinonime:
- căuta
- a umbla
- a scociorî
- a scodoli
- a scorbeli
- a bodicăi
- a corleși
- a cotili
- a hojbăi
- a scobârlăi
- a bârcâi
- a boltăi
- a bulduși
- a burfăi
- a cobârlui
- a cociobăi
- a scofeli
- a scorteli
- a-și băga nasul
Sinonime Apropiate
- scormoni - a scotoci, a cotrobăi, a răvăși, a căuta, a cerceta, a scurma, a zgândări, a râcâi, a scobi
- scotoci - a căuta, a cerceta, a scormoni, a cotrobăi
- răvăși - a răscoli, a scotoci, a scormoni
- zgândări - a râcâi, a scociorî, a răscoli, a scormoni, a incita, a întărâta, a ațâța
- percheziționa - a căuta, a investiga
- preț - valoare, cost, contravaloare, plată, tarif, onorariu, importanță, căutare, apreciere
- prețios - scump, valoros, căutat, afectat, artificial, nenatural, retoric
- privi - a se uita, a scruta, a vedea, a căuta, a (se) interesa, a (se) preocupa
- privire - vedere, căutătură, scrutare, uitătură, ochire, văz, ochi, cercetare, examinare
- râcâi - a scurma, a scormoni, a zgâria, a râma, a zgândări, a irita, a indispune
- râma - a scurma, a râcâi, a scormoni
- uitătură - privire, ochire, căutătură
- zgudui - 1 a cutremura, a zgâlțâi, a zdruncina, a clătina, a mișca, a emoționa, a înfiora, a agita, a răscoli
- zguduit - răscolit, răvășit, cutremurat, zdruncinat, înfiorat
- firesc - natural, normal, simplu, obișnuit, degajat, spontan, dezinvolt, necăutat
Dex cotrobăi
- cotrobăi 1 A deranja lucrurile dintr-o încăpere căutând ceva. 2 A căuta amănunțit un obiect. 3 A cerceta peste tot a coteli (1), a cotroci (1), a coțobăi, a scociorî. 4 A cerceta în scopul de a fura ceva a coteli (9), a cotroci (2), a coțobăi, a scociorî.
- COTROBĂÍ, cotróbăi, IV. A căuta cu de-amănuntul răvășind lucrurile, a cerceta prin tot locul; a scotoci; a hojbăi. –
- COTROBĂÍ, cotrobăiesc, IV. A căuta cu de-amănuntul răvășind lucrurile, a cerceta prin tot locul; a scotoci; a hojbăi. –
- COTROBĂÍ, cotrobăiesc, IV. A căuta cu de-amănuntul răvășind lucrurile, a cerceta prin tot locul; a scotoci. Turme întregi de mistreți cotrobăiesc prin ruinile vulcanilor. BOGZA, C. O. 246. C-o prăjină lungă cotrobăi în hogeag și fumul izbucni, abătut de vînt într-o latură. SADOVEANU, B. 26. Păsărilă... se înalță puțin și începe a cotrobăi pe după stînci. CREANGĂ, P. 268. Vameșii de la hotar încep a cotrobăi prin lăzile mele ca în vremea volintirilor. ALECSANDRI, T. I 310. ◊ (Rar) Iaca dimonu... că mi-o cotrobăit toate lucrușoarele... ALECSANDRI, T. 1 133.
- A COTROBĂÍ ~iésc intranz. A răscoli peste tot, căutând cu râvnă; a scotoci; a scociorî; a scormoni. /Orig. nec.
- cotrobăì v. Mold. a scotoci: încep a cotrobăi prin lăzile mele AL. .