Dicționar de sinonime

Sinonime cotrobăit

Cuvântul „cotrobăit” are următoarele sinonime:

cotrobăit ( adjectiv )
  • răscolit
  • scotocit
  • scorbelit
  • rostopolit
  • cotrobăit
cotrobăit ( substantiv )
  • căutare
  • cotrobăială
  • cotrobăire
  • scotoceală
  • scotocire
  • scotocit


Sinonime Apropiate

  • preț - valoare, cost, contravaloare, plată, tarif, onorariu, importanță, căutare, apreciere
  • zguduit - răscolit, răvășit, cutremurat, zdruncinat, înfiorat
  • mișcat - emoționat, tulburat, impresionat, înduioșat, răscolit
  • mișcător - instabil, mobil, variabil, schimbător, emoționant, impresionant, duios, răscolitor, vibrant
  • cercetător - iscoditor, atent, scotocitor, om de știință, erudit
  • emoționant - mișcător, tulburător, răscolitor, impresionant

Dex cotrobăit

  • cotrobăit1 1-4 Cotrobăire (1-4).
  • cotrobăit2, ~ă 1 ( o încăpere, un dulap ) Deranjat în urma unei căutări. 2 ( obiecte) Căutat amănunțit. 3 ( o încăpere, un dulap ) Cercetat. 4 ( o încăpere, un dulap ) Cercetat în scopul de a fura.
  • COTROBĂÍT, cotrobăituri, Cotrobăială. – cotrobăi.
  • cotrobăi 1 A deranja lucrurile dintr-o încăpere căutând ceva. 2 A căuta amănunțit un obiect. 3 A cerceta peste tot a coteli (1), a cotroci (1), a coțobăi, a scociorî. 4 A cerceta în scopul de a fura ceva a coteli (9), a cotroci (2), a coțobăi, a scociorî.
  • COTROBĂÍ, cotróbăi, IV. A căuta cu de-amănuntul răvășind lucrurile, a cerceta prin tot locul; a scotoci; a hojbăi. –
  • COTROBĂÍ, cotrobăiesc, IV. A căuta cu de-amănuntul răvășind lucrurile, a cerceta prin tot locul; a scotoci; a hojbăi. –
  • COTROBĂÍ, cotrobăiesc, IV. A căuta cu de-amănuntul răvășind lucrurile, a cerceta prin tot locul; a scotoci. Turme întregi de mistreți cotrobăiesc prin ruinile vulcanilor. BOGZA, C. O. 246. C-o prăjină lungă cotrobăi în hogeag și fumul izbucni, abătut de vînt într-o latură. SADOVEANU, B. 26. Păsărilă... se înalță puțin și începe a cotrobăi pe după stînci. CREANGĂ, P. 268. Vameșii de la hotar încep a cotrobăi prin lăzile mele ca în vremea volintirilor. ALECSANDRI, T. I 310. ◊ (Rar) Iaca dimonu... că mi-o cotrobăit toate lucrușoarele... ALECSANDRI, T. 1 133.
  • A COTROBĂÍ ~iésc intranz. A răscoli peste tot, căutând cu râvnă; a scotoci; a scociorî; a scormoni. /Orig. nec.


Sinonimul cuvântului cotrobăit

Sinonimul cuvântului cotrobăit


Testează-te!