Dicționar de sinonime
Sinonime crede
Cuvântul „crede” are următoarele sinonime:
crede ( verb )
- a considera, a gândi, a aprecia, a chibzui, a socoti, a presupune, a-și închipui
- a se încrede, a fi convins, a spera
Alte sinonime:
- considera
- a găsi
- a vedea
- a se considera
- a se închipui
- a se socoti
- a se vedea
- a se ține
- bănui
- a prezuma
- a probălui
- a supoza
- aștepta
- părea
- spera
- încrede
- a judeca
- a opina
- a chiti
- a cugeta
- a cunoaște
- a număra
- a bănui
- a ghici
- a-și imagina
- a întrezări
- a prevedea
- a ști
- a visa
- a prevesti
- a nădăi
- a mirosi
- a [se] aștepta
- a i se năzări
- a i se părea
- a i se năluci
- a nădăjdui
- a se nădăi
- a fi încredințat
- a avea convingerea
- a fi de părere
- a avea încredere
Sinonime Apropiate
- judeca - a cugeta, a chibzui, a gândi, a socoti, a aprecia, a reflecta, a cântări, a considera, a crede
- chibzui - a judeca, a cumpăni, a reflecta, a raționa, a gândi, a socoti, a aprecia, a crede, a găsi
- considera - a aprecia, a socoti, a chibzui, a judeca, a crede
- gândi - a cugeta, a chibzui, a judeca, a reflecta, a medita, a raționa, a aprecia, a cântări, a considera
- cugeta - a gândi, a cugeta, a chibzui, a medita, a raționa, a reflecta, a judeca, a aprecia, a crede
- întrezări - a întrevedea, a revedea, a intui, a bănui, a ghici, a presupune, a gândi, a crede, a imagina
- înțelept - cuminte, socotit, chibzuit, măsurat, echilibrat, judicios, filozof, gânditor, cugetător
- nădejde - speranță, încredere, credință
- nesocotit - nechibzuit, necugetat, imprudent, nesăbuit, irațional, neprevăzător, disprețuit, desconsiderat, nerespectat
- opina - a socoti, a crede, a considera, a judeca
- bizui - a conta, a se sprijini, a spera, a se încrede
- presupune - a bănui, a crede, a imagina, a-și închipui
- reconsidera - a revalorifica a aprecia
- scepticism - îndoială, ezitare, neîncredere, rezervă
- spera - a nădăjdui, a aștepta, a conta, a dori, a aspira, a-și imagina, a prevedea, a crede
Dex crede
- crede 1 A însărcina pe cineva cu ceva. 2 A încredința cuiva ceva. 3 ( a se îndoi) A fi încredințat de adevărul unui lucru a se încrede, a se încredința. 4 (; elipsă pentru crede că n-am) Se spune cerșetorilor când nu li se dă pomană. 5 Cred și eu! Nu mă mir. 6 Desigur. 7-8 (Cu în) A da crezare (30-31) cuiva. 9 (Cu în) A avea încredere în cineva. 10 (Cu în) A se bizui pe cineva. 11 A admite adevărul a ceva. 12 A accepta părerea cuiva. 13 A înțelege pe cineva. 14 A nu ~ ochilor (sau, , ochii) A nu crede ceea ce se vede. 15 A (nu)-i veni a ~ A (nu) putea să creadă (3) ceva. 16 (Să vezi și) să nu crezi! Este de necrezut! 17 (; pzi) Zău! 18 (; -ezi!) Crede-mă! 19 A considera că... 20 A i se părea că... 21 A-și închipui că... 22 (Pzi 2; ) Oare? 23 Cine te crezi? Ce părere ai? 24 Ești înfumurat. 25 A avea milă de cineva. 26 A avea înțelegere pentru suferința cuiva. 27 A lua în seamă necazul cuiva. 28 (Cu în) A ține foarte mult la ceva. 29-30 (Cu în) A avea un cult pentru cineva sau ceva. 31-32 A-și pune toată nădejdea în cineva sau în ceva. 33 A crede în Dumnezeu și a accepta preceptele religioase. 34 A presupune. 35 A bănui. 36 A spera. 37-38 A lua drept altceva sau altcineva decât este în realitate. 39 A se considera. 40 A se socoti altfel decât este în realitate. 41 A avea despre sine părere exagerat de bună.