Dicționar de sinonime
Sinonime credincios
Cuvântul „credincios” are următoarele sinonime:
credincios ( adjectiv )
- cinstit, devotat, fidel, statornic, leal, sincer
- evlavios, cucernic, pios, religios, smerit, devot
Alte sinonime:
- cuvios
- preacredincios
- smernic
- blagocestiv
- pietos
- pravoslavnic
- râvnitor
- bine-credincios
- nestrămutat
- loial
- slugarnic
- prea-credincios
- bigot
Sinonime Apropiate
- leal - cinstit, drept, corect, devotat, sincer, fidel
- cucernic - credincios, cuvios, evlavios, pios, smerit, religios, bisericos
- evlavios - cucernic, credincios, pios, cuvios, religios, bisericos, smerit
- pios - evlavios, cuvios, cucernic, religios, credincios
- fidel - devotat, credincios, statornic, constant, atașat, sigur, precis, exact, întocmai
- cuvios - cucernic, evlavios, credincios, pios, devot
- religios - bisericesc, duhovnicesc, spiritual, evlavios, cuvios, pios, credincios
- lealitate - devotament, loialitate, consecvență, bună-credință, sinceritate, franchețe, fidelitate
- devotat - credincios, religios, mistic
- fidelitate - devotament, constanță, atașament, credință, statornicie, conformitate, precizie, exactitate
- infidel - necredincios, nestatornic, labil, adulter, inexact, incorect, alterat, denaturat
- necredincios - infidel, nesincer, viclean, perfid, păgân, ateu, raționalist, indiferent
- devotament - fidelitate, atașament, lealitate, abnegație, dăruire, dezinteres, tragere de inimă
- credință - convingere, încredințare, certitudine, fidelitate, cinste, devotament, statornicie, speranță, nădejde
- pietate - evlavie, cucernicie, devotament
Dex credincios
- credincios, ~oasă 1-2 , (Persoană) în care te poți încrede. 3-4 , (Om) demn de încredere. 5-6 , (Persoană) care ține la cineva cu credință crezător (1- 2). 7 Fidel. 8 Devotat. 9 Cinstit. 10-11 , (Om) statornic în sentimente de dragoste și respect. 12-13 , (Persoană) care crede în Dumnezeu crezător (3-4). 14 Care este conform cu credința creștină. 15 Religios. 16 (Prea) bun (sau drept, ori bine) ~ Ortodox. 17 Care crede cu adevărat în Dumnezeu. 18-21 , Puțin ~ (Persoană) care nu crede (cu tărie) în Dumnezeu. 22-23 Care nu-și schimbă (părerile sau) sentimentele. 24-25 Care își ține (promisiunile sau) jurămintele. 26 Om de încredere însărcinat cu supravegherea confecționării mărfurilor împuternicit, procurist, reprezentant, supraveghetor 27 Supus al unui domnitor.
- CREDINCIÓS, -OÁSĂ, credincioși, -oase, (Adesea substantivat) 1. Care este demn de încredere, pe care te poți bizui; devotat, fidel unei persoane; nestrămutat, statornic față de un angajament, de o idee, de o cauză. 2. Care crede în existența lui Dumnezeu și se conformează practicilor religioase. – Credință + -ios.
Antonime credincios
- Credincios ≠ adulter, ateu, infidel, necredincios