Dicționar de sinonime
Sinonime credul
Cuvântul „credul” are următoarele sinonime:
credul ( adjectiv )
- naiv
- crezător
- fraier
- candid
- neștiutor
Alte sinonime:
- ingenuu
- inocent
- prost
- lud
- încrezător
Sinonime Apropiate
- naiv - credul, pueril, ingenuu, inocent, candid, neștiutor, ageamiu, prost
- nevinovat - neștiutor, inocent, candid, naiv, cinstit, cast, curat, neprihănit, ingenuu
- fraier - naiv, credul, prost
- naivitate - candoare, inocență, ingenuitate, credulitate, nevinovăție, simplitate, neștiință, ignoranță, stupiditate
- candoare - inocență, castitate, nevinovăție, puritate, curățenie, naivitate, credulitate
- copilăresc - pruncesc, pueril, infantil, naiv, candid
- pretendent - candidat, aspirant, doritor de...
- pueril - copilăresc, infantil, naiv, copilăros, imatur
- sceptic - neîncrezător, rezervat, pesimist, defetist
- școlăresc - simplu, modest, naiv, imatur, fără pretenții
- idilă - bucolică, poemă pastorală, dragoste, amor (naiv), afecțiune
- ignar - incult, prostănac, neștiutor, ignorant
- infantil - copilăros, naiv, simplist, pueril
- nepriceput - neștiutor, ignorant, incapabil, incompetent, neîndemânatic, neghiob, ageamiu, neisprăvit, nelămurit
- bănuitor - suspicios, gelos, temător, neîncrezător
Dex credul
- credul, ~ă 1-2 , (Persoană) care crede cu ușurință, fără a verifica. 3-4 , (Persoană) care se încrede cu ușurință în ceva sau în cineva. 5 de stofă creditor (14).
- CREDÚL, -Ă, creduli, -e, Care crede prea ușor, fără a cerceta mai de aproape, care se încrede lesne în cineva sau în ceva. – Din crédule, credulus.
- CREDÚL, -Ă, creduli, -e, Care crede prea ușor, fără a cerceta mai de aproape; care se încrede lesne în cineva sau în ceva. naiv. El, credul, se ridica să plece. BASSARABESCU, V. 5.
- CREDÚL, -Ă Care crede prea ușor, se încrede ușor în cineva sau ceva. .
- CREDÚL, -Ă (și s.) care crede prea ușor, se încrede ușor în cineva sau ceva; naiv. (< fr. crédule, lat. credulus)
- CREDÚL ~ă (~i, ~e) Care crede cu ușurință orice; naiv. /<fr. crédule, lat. credulus
- credul a. care crede lesne tot ce-i se spune.
- *crédul, -ă adj. (lat. crédulus). Lesne crezător, care crede lesne ceĭa de aude, încrezător. – Fals -úl (după fr. crédule).
- CREDÚL adj. 1. v. naiv. 2. candid, ingenuu, inocent, naiv, neștiutor. (O ființă ~.)
- CREDUL 1. naiv, prost, (, în , și ) lud, fraier. (Dac-ai fost ~ și l-ai crezut!) 2. candid, ingenuu, inocent, naiv, neștiutor. (O ființă ~.)
Antonime credul
- Credul ≠ bănuitor