Dicționar de sinonime
Sinonime cumpătat
Cuvântul „cumpătat” are următoarele sinonime:
cumpătat ( adjectiv )
- chibzuit
- așezat
- echilibrat
- măsurat
- moderat
- ponderat
- socotit
- cuminte
- serios
- sobru
- potolit
- rezervat
- temperat
Alte sinonime:
- calculat
- astâmpărat
- cumințit
- domolit
- liniștit
- reținut
- stăpânit
- pașnic
- tihnit
- cumpănit
- înfrânat
- samalit
Sinonime Apropiate
- chibzuit - cumpănit, cumpătat, moderat, echilibrat, măsurat, așezat, sobru, stăpânit, serios
- echilibrat - cumpănit, ponderat, chibzuit, socotit, moderat, potolit, măsurat, temperat, calm
- cumpănit - chibzuit, măsurat, echilibrat, rezonabil, cuminte, serios, așezat, potolit, calm
- așezat - cuminte, măsurat, chibzuit, calm, cumpătat, socotit
- înțelept - cuminte, socotit, chibzuit, măsurat, echilibrat, judicios, filozof, gânditor, cugetător
- calculat - socotit, măsurat, chibzuit, moderat, ponderat
- măsurat - cântărit, delimitat, chibzuit, calculat, moderat, reținut, ponderat, domol, temperat
- sobru - moderat, cumpătat, reținut, ponderat, simplu, auster
- temperat - echilibrat, moderat, stăpânit, calm, cumpătat, domol
- frugal - sobru, cumpătat, reținut, măsurat, socotit
- astâmpărat - așezat, liniștit, cuminte, potolit, temperat, ogoit
- potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
- judicios - chibzuit, gândit, cumpănit, rațional, serios, matur, înțelept, rezonabil, cuminte
- blând - liniștit, bun, calm, blajin, potolit, domol, pașnic, cuminte, așezat
- cuminte - bun, cumsecade, ascultător, supus, potolit, blajin, așezat, de treabă, cumpănit
Dex cumpătat
- cumpătat1 1 Potrivire. 2 Dispunere. 3 Îndrumare. 4 Uneltire. 5 Cumpătare (5). 6 Străduință. 7 Economisire. 8 Păstrare. 9 Menajare. 10 Moderație. 11-12 Cumpătare (11-12).
- cumpătat2, ~ă 1 Potrivit2. 2 Dispus2. 3 Îndrumat2. 4 Uneltit2. 5 Determinat să facă ceva. 6 Străduit2. 7 Economisit2. 8 Păstrat2. 9 Menajat2. 10 Moderat2. 11 Chibzuit. 12 Calculat. 13 Cu măsură. 14 Blând. 15 Păstrător.
- CUMPĂTÁT, -Ă, cumpătați, -te, (Despre oameni și despre manifestările lor) Cu măsură, stăpânit, sobru, așezat. – cumpăta.
- CUMPĂTÁT, -Ă, cumpătați, -te, (Despre oameni și despre manifestări ale lor) Cu măsură, stăpînit, sobru, așezat, cuminte. Cu rostul ei cel blajin, cu purtarea: cea cumpătată, se făcu de o iubiră pînă și cumnatele ei. ISPIRESCU, L. 40.
- CUMPĂTÁT ~tă (~ți, ~te) Care vădește cumpătare; cu simțul măsurii; sobru; auster. /Din cumpătat
- cumpătat a. 1. potrivit, moderat; 2. înfrânat dela plăceri.
- cumpătát, -ă adj. Moderat, înfrînat, sobru. Adv. A trăi cumpătat.
- cumpăta 1 A potrivi. 2 A dispune. 3 A îndruma. 4 A pune la cale. 5 A determina pe cineva să facă un lucru. 6 A se strădui. 1 A economisi. 8 A păstra. 9 A menaja. 10-11 A (se) modera. 12-13 A (se) stăpâni. 14 A dilua o băutură alcoolică. 15 A alerga.
- CUMPĂTÁ, cumpătez, I. și 1. (Rar) A (se) restrânge, a (se) modera, a (se) tempera. ♦ A cruța, a economisi; a menaja. 2. ( și ) A (se) îndruma; a (se) decide. – *compitare (= computare).
Antonime cumpătat
- Cumpătat ≠ necumpătat, nesocotit