Dicționar de sinonime

Sinonime curba

Cuvântul „curba” are următoarele sinonime:

curbă ( substantiv )
  • cotitură
  • cot
  • ocol
  • întorsătură
  • serpentină
  • cârmeală
Alte sinonime:
  • viraj
  • curbă batimetrică = izobată
  • curbă de nivel = izohipsă
curba ( verb )
  • a arcui
  • a încovoia
  • a îndoi
  • a apleca
  • a înclina
  • a (se) cocoșa
  • a (se) frânge
  • a (se) strâmba
Alte sinonime:
  • încovoia
  • apleca
  • îndoi
  • a [se] frânge
  • a [se] îndoi
  • a [se] arcui
  • a [se] încovoia
  • a [se] cambra
  • a [se] recurba
  • a [se] încujba
  • a [se] scovârda
  • a [se] apleca
  • a atârna
  • a cădea
  • a coborî
  • a [se] culca
  • a [se] înclina
  • a [se] lăsa
  • a [se] pleca
  • a [se] povedi
  • a se poligni
  • a [se] închina
  • a [se] cocoșa
  • a [se] strâmba
  • curbă


Sinonime Apropiate

  • întorsătură - curbă, ocol, serpentină, cot, cotitură, turnură, întorsătură
  • apleca - a (se) pleca, a îndoi, a încovoia, a înclina, a curba, a se cocârja, a povârni, a se ploconi, a se supune
  • înclina - a se apleca, a se îndoi, a se încovoia, a se lăsa, a se închina, a se prosterna, a se umili
  • lăsat - aplecat, înclinat, îndoit, curbat, pleoștit, bleg, clăpăug
  • cocoșa - a se gheboșa, a se gârbovi, a se cocârja, a se îndoi, a se încovoia, a se curba
  • cotitură - curbă, ocol, șerpuire, cârmeală, cot, meandru
  • curb - curbat, arcuit, încovoiat, îndoit, cambrat, recurbat
  • curbură - arcuire, cotitură, cot, ocol, îndoitură
  • înclinare - aplecare, îndoire, încovoiere, curbare, înclinație, predispoziție, vocație, atracție, aptitudine
  • strâmb - diform, deformat, îndoit, încovoiat, înclinat, incorect, fals, nedrept, mistificat
  • flexiune - îndoire, arcuire, curbare, încovoiere, mlădiere, modificare, schimbare (gramaticală)
  • gârbov - încovoiat, cocoșat, ghebos, gârbovit, cocârjat, curbat
  • mlădia - a se încovoia, a se ondula, a se îndoi, a se înclina, a se adapta, a se modela, a se modula
  • cot - cotitură, curbă, întorsătură, meandru, șerpuire, colț, unghi, cotlon, ungher
  • adus - aplecat, încovoiat, cocârjat, înclinat

Dex curba

  • curba 1 A deveni curb (1). 2 A se supune voinței cuiva (fără a se împotrivi).
  • CURBÁ, curbez, I. și A (se) face curb (I), a (se) încovoia, a (se) îndoi, a (se) arcui. – Din courber.
  • CURBÁ, curbez I. A încovoia ceva drept, apropiindu-i capetele; a face curb; a arcui, a îndoi. strîmba. O izbitură puternică a curbat bara automobilului.
  • CURBÁ I. , A (se) face curb; a (se) arcui, a (se) îndoi. .
  • CURBÁ tr. a (se) face curb; a (se) îndoi. (< fr. courber)
  • A SE CURBÁ mă ~éz intranz. A căpăta formă de curbă; a se arcui; a se cambra; a se coroia; a se încovoia. /<fr. courber
  • A CURBÁ ~éz tranz. A face să se curbeze; a arcui; a coroia; a încovoia; a cambra. /<fr. courber
  • curbà v. a face curb, a îndoi, a încovoia.


Sinonimul cuvântului curba

Sinonimul cuvântului curba


Testează-te!