Dicționar de sinonime
Sinonime curba
Cuvântul „curba” are următoarele sinonime:
curbă ( substantiv )
- cotitură
- cot
- ocol
- întorsătură
- serpentină
- cârmeală
Alte sinonime:
- viraj
- curbă batimetrică = izobată
- curbă de nivel = izohipsă
curba ( verb )
- a arcui
- a încovoia
- a îndoi
- a apleca
- a înclina
- a (se) cocoșa
- a (se) frânge
- a (se) strâmba
Alte sinonime:
- încovoia
- apleca
- îndoi
- a [se] frânge
- a [se] îndoi
- a [se] arcui
- a [se] încovoia
- a [se] cambra
- a [se] recurba
- a [se] încujba
- a [se] scovârda
- a [se] apleca
- a atârna
- a cădea
- a coborî
- a [se] culca
- a [se] înclina
- a [se] lăsa
- a [se] pleca
- a [se] povedi
- a se poligni
- a [se] închina
- a [se] cocoșa
- a [se] strâmba
- curbă
Sinonime Apropiate
- întorsătură - curbă, ocol, serpentină, cot, cotitură, turnură, întorsătură
- apleca - a (se) pleca, a îndoi, a încovoia, a înclina, a curba, a se cocârja, a povârni, a se ploconi, a se supune
- înclina - a se apleca, a se îndoi, a se încovoia, a se lăsa, a se închina, a se prosterna, a se umili
- lăsat - aplecat, înclinat, îndoit, curbat, pleoștit, bleg, clăpăug
- cocoșa - a se gheboșa, a se gârbovi, a se cocârja, a se îndoi, a se încovoia, a se curba
- cotitură - curbă, ocol, șerpuire, cârmeală, cot, meandru
- curb - curbat, arcuit, încovoiat, îndoit, cambrat, recurbat
- curbură - arcuire, cotitură, cot, ocol, îndoitură
- înclinare - aplecare, îndoire, încovoiere, curbare, înclinație, predispoziție, vocație, atracție, aptitudine
- strâmb - diform, deformat, îndoit, încovoiat, înclinat, incorect, fals, nedrept, mistificat
- flexiune - îndoire, arcuire, curbare, încovoiere, mlădiere, modificare, schimbare (gramaticală)
- gârbov - încovoiat, cocoșat, ghebos, gârbovit, cocârjat, curbat
- mlădia - a se încovoia, a se ondula, a se îndoi, a se înclina, a se adapta, a se modela, a se modula
- cot - cotitură, curbă, întorsătură, meandru, șerpuire, colț, unghi, cotlon, ungher
- adus - aplecat, încovoiat, cocârjat, înclinat
Dex curba
- curba 1 A deveni curb (1). 2 A se supune voinței cuiva (fără a se împotrivi).
- CURBÁ, curbez, I. și A (se) face curb (I), a (se) încovoia, a (se) îndoi, a (se) arcui. – Din courber.
- CURBÁ, curbez I. A încovoia ceva drept, apropiindu-i capetele; a face curb; a arcui, a îndoi. strîmba. O izbitură puternică a curbat bara automobilului.
- CURBÁ I. , A (se) face curb; a (se) arcui, a (se) îndoi. .
- CURBÁ tr. a (se) face curb; a (se) îndoi. (< fr. courber)
- A SE CURBÁ mă ~éz intranz. A căpăta formă de curbă; a se arcui; a se cambra; a se coroia; a se încovoia. /<fr. courber
- A CURBÁ ~éz tranz. A face să se curbeze; a arcui; a coroia; a încovoia; a cambra. /<fr. courber
- curbà v. a face curb, a îndoi, a încovoia.