Sinonime dârlog

Cuvântul „dârlog” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• frâu - hăț, dârlog, frână, piedică, obstacol, stavilă, baraj
• hățuri - frâu, dârlogi
• păscut - pășunat, suhat, pășune
• răzor - hat, hotar, ogor, pârloagă, brazdă, strat
• zgardă - curea, legătoare
• favoare - avantaj, concesie, hatâr, înlesnire, beneficiu, protecție, privilegiu, cinste, onoare
• favoriza - a avantaja, a privilegia, a face concesii, a fi prielnic, a părtini, a face hatârul, a înlesni, a facilita, a sprijini
• glumeț - hazliu, poznaș, spiritual, comic, hâtru, mucalit, șugubăț, ghiduș, mehenghi
• hotar - graniță, frontieră, hat, răzor, mejdină, margine, limită, capăt, regiune
• huceag - tufiș, crâng, pădurice, hățiș, huci
• impostură - escrocherie, șarlatanie, înșelătorie, fraudă, pungășie
• cingătoare - brâu, cingă, centură, cordon, curea, betelie
• înlesnire - facilitare, ușurare, favorizare, ușurință, avantaj, favoare, privilegiu, hatâr, sprijin
• mâncătorie - intrigă, uneltire, mașinație, bârfeală, calomnie, delapidare, fraudă, escrocherie, hoție
• apuca - a lua, a prinde, a înhăța, a înșfăca, a se îndrepta, a porni, a se duce, a merge, a se orienta

Dex dârlog

• dârlóg 1 Parte a căpăstrului sau a frâului de sub botul calului, de care se ține cu mâna când se merge la pas. 2 Curea de sub bărbia calului. 3 Capăt al curelei unui căpăstru. 4 Capăt al frâului de care se ține la călărie. 5 Frâu. 6 Zăbală. 7 Conducere. 8 ( dârloagă) Cal slab. 9 Cal neîngrijit. 10 Cal de ~oagă Mârțoagă. 11 Slugă la (sau după) ~oagă Om de nimic. 12 Om fără slujbă. 13 Om foarte sărac. 14 A-i pune cuiva ~gii de nas A ține sub ascultare strictă pe cineva. 15 ( dârloagă) Prostituată. 16 Lemne de care se înhamă caii la trăsură. 17 Curea la îmblăciu. 18 Curelușă cu care se leagă biciul de codiriște. 19 Sfoară cu care se leagă ițele la războiul de țesut. 20 Bucăți de lână legate între ele, pe care le pun femeile deasupra urechilor, pentru a așeza pe ele cozile. 21 Ciot.
• DÂRLÓG2 dârloagă.
• DÂRLÓG1, dârlogi, Cureaua frâului la calul de călărie, cu care se conduce animalul; ștreang legat de căpăstru, pe care îl ține de mână cel care duce calul de aproape, mergând alături de el. –
• DÂRLÓG dârlogi m. mai ales la pl. 1) Cureaua frâului pentru călărie, cu ajutorul căreia se conduce animalul. 2) Ștreang legat de căpăstru, pe care îl ține în mână cel ce merge alături de cal. /Orig. nec.
• dârloágă dârlog
• DÂRLOÁGĂ, dârloage, Cal slab, prăpădit și bătrân; mârțoagă, gloabă, dârdală. ◊ A fi (sau a se băga, a ajunge) slugă la dârloagă = a fi (sau a ajunge) sub conducerea unui om neînsemnat, nevrednic, nepriceput, a ajunge slugă la dârdală. –

Sinonimul cuvântului dârlog

Testează-te!