Sinonime datornic

Cuvântul „datornic” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• dator - obligat, îndatorat, datornic, debitor
• debitor - dator, datornic
• contribuabil - platnic, plătitor, datornic
• serviabil - săritor, amabil, îndatoritor, complezent, prevenitor, inimos
• complezent - amabil, serviabil, îndatoritor, binevoitor, atent
• pacient - răbdător, tenace, perseverent
• răspundere - responsabilitate, sarcină, obligație, îndatorire
• impozit - bir, contribuție, datorie, dare, dajdie
• incumba - a i se impune, a-i reveni, a fi dator, obligat
• insolvabil - falimentar, neplatnic, falit
• iudă - trădător, vânzător, fariseu, fățarnic
• împrumuta - a da, a credita, a oferi, a lua, a se îndatora, a datora, a copia, a imita, a prelua
• însărcinare - sarcină, misiune, răspundere, îndatorire, obligație
• întemeietor - fondator, creator, făuritor
• legământ - obligație, îndatorire, angajament, parolă, jurământ, juruință, acord, convenție, pact

Dex datornic

• datórnic, ~ă 1 Creditor. 2 Debitor. 3 Necesar. 4 A fi (sau a rămâne) ~ A fi îndatorat din punct de vedere moral a datora (3). 5 (Bis; ; ) Persoană care a greșit față de cineva. (2). 6 (; ; în religia creștină) Persoană care greșește față de alta.
• DATÓRNIC, -Ă, datornici, -ce, și 1. Persoană care are de plătit o datorie; debitor. 2. (Rar) Persoană care are de primit o datorie; creditor. – Dator + -nic.
• DATÓRNIC, -Ă, datornici, -e, și (Rar la ) 1. Persoană care are de plătit o datorie (de obicei o sumă de bani); debitor. În cîțiva ani, tot satul era însemnat pe o scoarță a unei vechi cărți de rugăciuni, ca datornic. CAMILAR, N. I 332. Datornicul număra gologanii... și-i lăsa pe masă. Birtașul îi arunca în buzunarul șorțului. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 15. 2. Persoană care are de primit (de la cineva) o datorie (de obicei o sumă de bani); creditor. Visteria mea e goală și datornicii mei țipă. SADOVEANU, Z. C. 159. Va aștepta mai întîi să ia leafa, ca să nu lase în urma lui nici un datornic cu buza umflată. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 201. Cînd dimineața te vei scula și nu vei ști ce să mănînci și unde să te ascunzi de datornici, te încredințez că atunce vei avea prea puțin mintea dotată la învățătură. KOGĂLNICEANU, S. 216.
• DATÓRNIC ~că (~ci, ~ce) și substantival (despre persoane) Care are de plătit o datorie; debitor. / dator + suf. ~nic
• datornic m. cel ce datorește.

Antonime datornic

• Datornic ≠ creditor

Sinonimul cuvântului datornic

Testează-te!