Dicționar de sinonime
Sinonime decisiv
Cuvântul „decisiv” are următoarele sinonime:
decisiv ( adjectiv )
- hotărâtor
- esențial
- fundamental
Alte sinonime:
- convingător
- determinant
- irefutabil
- ponderos
- strivitor
- zdrobitor
- concludent
- edificator
- elocvent
- grăitor
- ilustrativ
- pilduitor
- puternic
- serios
- solid
- tare
- temeinic
- probant
- vorbitor
- înduplecător
- adânc
- capital
- considerabil
- crucial
- important
- însemnat
- organic
- primordial
- profund
- radical
- structural
- substanțial
- vital
- cardinal
- major
- nodal
- de bază
Sinonime Apropiate
- crucial - esențial, capital, decisiv, fundamental, hotărâtor, substanțial, nodal
- determinant - decisiv, hotărâtor, categoric, esențial, important, capital, fundamental
- fundamental - esențial, principal, definitoriu, capital, decisiv
- hotărâtor - decisiv, determinant, important, esențial, concludent
- capital - esențial, fundamental, decisiv, substanțial, vital, majusculă, verzală, mare, sumă
- major - vârstnic, matur, mare, important, principal, deosebit, esențial, fundamental, hotărâtor
- vital - esențial, fundamental, indispensabil
- concludent - hotărâtor, grăitor, edificator, decisiv, probant
- convingător - hotărâtor, concludent, grăitor, decisiv, edificator, valabil
- elementar - simplu, primar, rudimentar, accesibil, ușor, natural, de bază, fundamental, esențial
- funciar - funduar, agricol, fundamental, principal, esențial, capital
- secundar - auxiliar, secund, marginal, colateral, minor, neimportant, mic, redus, neesențial
- temeinic - solid, trainic, fundamental, profund, serios, adânc, chibzuit, important
- zdrobitor - extenuant, distrugător, copleșitor, imens, decisiv
- grăitor - convingător, concludent, edificator, decisiv
Dex decisiv
- decisiv, ~ă 1 Care hotărăște decizător. 2 Care este de natură a determina o concluzie definitivă hotărâtor. 3 (Rar; oameni) Care exprimă decizie.
- DECISÍV, -Ă, decisivi, -e, Care hotărăște, care este de natură a determina o concluzie definitivă, care face să înceteze orice îndoială; hotărâtor. – Din décisif, decisivus.
- DECISÍV, -Ă, decisivi, -e, Care hotărăște, care face să se aleagă într-un fel sau altul, care face să înceteze orice îndoială; hotărîtor. Asemeni unor armate în ajunul unei bătălii decisive, siluetele lumii ies din întunerec. BOGZA, C. O. 248. Voia destinul... să-l pună la cea din urmă încercare, să-i dea lovitura decisivă? GALACTION, O. I 635.
- DECISÍV, -Ă Hotărâtor. .
- DECISÍV, -Ă care determină luarea unei hotărâri definitive; hotărâtor. (< fr. décisif, lat. decisivus)
- DECISÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care decide; în măsură să decidă ceva; determinant; hotărâtor. 2) Care exclude posibilitatea de a fi revăzut; fără posibilitate de revenire; definitiv; hotărât; irevocabil. /<fr. décisif, lat. decisivus
- deciziv, ~ă decisiv
- deciziv a. 1. care decide, care pune capăt: bătălie decizivă; 2. îndrăzneț: spirit deciziv.
- *decizív, -ă adj. (mlat. decisivus). Care decide: luptă decizivă, argument deciziv. Îndrăzneț, rezolut: ton deciziv. Adv. În mod deciziv.
- decisiv
Antonime decisiv
- Decisiv ≠ nedecisiv, nedeterminant, nehotărâtor