Dicționar de sinonime

Sinonime declin

Cuvântul „declin” are următoarele sinonime:

declin ( substantiv )
  • regres
  • decădere
  • degradare
  • decadență
  • apus
  • asfințit
  • scăpătare
Alte sinonime:
  • asfințire
  • crepuscul
  • descreștere
  • scădenie
  • scădere


Sinonime Apropiate

  • apus - asfințit, amurg, crepuscul, înserare, declin, decădere, vest, occident
  • decadență - declin, regres, degradare, depravare, corupție, imoralitate
  • recesiune - declin, decădere, criză, regres
  • regres - declin, decădere, descreștere, reflux, involuție
  • crepuscul - amurg, apus, înserare, chindie, asfințit, declin
  • degradare - înjosire, ruinare, decădere, regres, depreciere, uzare, declasare, corupție, destrăbălare
  • pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
  • înserare - amurg, apus, asfințit, seară, crepuscul, chindie
  • amurg - înserare, asfințit, apus, crepuscul, seară
  • criză - recesiune, declin, regres, greutăți, atac, acces, puseu
  • asfințit - amurg, apus, înserat, înserare, întunecare
  • umilire - ascultare, supunere, ploconire, înjosire, jignire, degradare, desconsiderare
  • uzură - degradare, eroziune, deteriorare, epuizare, oboseală, slăbire
  • vestic - occidental, apusean
  • vipie - arșiță, zăpușeală, caniculă

Dex declin

  • declín 1 Coborâre a unui astru pe cer spre apus. 2-3 Sfârșit al (gloriei sau) puterii unei persoane. 4 Decădere a civilizației unui popor.
  • DECLÍN, declinuri, 1. Coborâre a unui astru pe bolta cerului înspre apus; asfințire, scăpătare. ♦ Sfârșitul unei glorii, al unei puteri aparținând unei persoane, unui popor, unei civilizații etc.; decădere. 2. Perioadă a unei boli în care simptomele clinice scad gradat în intensitate. ♦ Perioadă a vieții caracterizată de regresiunea funcțiilor organismului, care marchează începutul senescenței. – Din déclin.
  • DECLÍN, declinuri, Coborâre a unui astru pe bolta cerului înspre apus; asfințire, scăpătare. Sfârșitul unei glorii, al unei puteri aparținând unei persoane, unui popor, unei civilizații etc.; decădere. – Din déclin.
  • DECLÍN Coborîre a unui astru pe bolta cerului în spre apus; scăpătare, asfințire. Orionul și-a isprăvit călătoria și va ieși curînd din cerul nostru. Aprilie e luna de declin. GALACTION, O. I 621. ◊ și În declin. Albastrul adînc al nopții, luna în declin pe dealurile vagi... jucau sub ochii mei. GALACTION, O. I 357. Alba lună, după dealuri... alunecă-n declin. MACEDONSKI, O. I 30. ♦ Sfîrșitul unei glorii, unei puteri; decădere. O importantă expresie a declinului economiei americane o reprezintă creșterea rapidă și continuă a numărului șomerilor totali și parțiali. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, 170, 11/2.
  • DECLÍN 1. Coborâre către asfințit a unui astru pe bolta cerească. 2. Decădere. .


Sinonimul cuvântului declin

Sinonimul cuvântului declin


Testează-te!