Dicționar de sinonime
Sinonime decoltat
Cuvântul „decoltat” are următoarele sinonime:
decoltat ( adjectiv ) 
- răscroit
 - indecent, necuviincios, fără perdea
 
Alte sinonime: 
- neserios
 - deșănțat
 - imoral
 - impudic
 - nerușinat
 - obscen
 - pornografic
 - scabros
 - scârbos
 - trivial
 - vulgar
 
Sinonime Apropiate
- deocheat - indecent, necuviincios, decoltat, fără perdea, compromis, pătat, condamnat
 - trivial - nerușinat, indecent, obscen, necuviincios, ordinar, vulgar
 - indecent - nerușinat, impudic, necuviincios, imoral, obscen
 - licențios - imoral, indecent, necuviincios, trivial, libertin, obscen, pornografie, vulgar, deșănțat
 - licență - brevet, patentă, autorizație, permis, necuviință, vulgaritate, indecență
 - nerușinare - necuviință, impertinență, obrăznicie, nesimțire, insolență, neobrăzare, indecență, vulgaritate
 - nerușinat - necuviincios, impertinent, obraznic, nesimțit, insolent, neobrăzat
 - obraznic - impertinent, arogant, neobrăzat, insolent, ireverențios, necuviincios, cu tupeu, nerușinat, sfidător
 - obrăznici - a fi necuviincios, a se întinde, a sfida, a înfrunta
 - obscen - indecent, imoral, corupt, trivial, nerușinat, josnic, impudic, deșănțat, vulgar
 - obscenitate - imoralitate, indecență, trivialitate, murdărie
 
Dex decoltat
- decoltat2, ~ă 1-2 ( obiecte de îmbrăcăminte) Cu decolteu (mare). 3-4 ( oameni) Care poartă haine cu decolteu (prea mare). 5 Indecent.
 - decoltat1 1-2 Decoltare (1-2).
 - DECOLTÁT, -Ă, decoltați, -te, 1. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Cu decolteu (mare); (despre persoane) care poartă rochii, haine etc. cu decolteu. 2. Indecent, necuviincios. – decolta.
 - DECOLTÁT, -Ă, decoltați, -te, 1. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Cu decolteu (mare); (despre persoane) care poartă rochii, haine etc. cu decolteu. 2. Indecent, necuviincios. – Din décolleté.
 - DECOLTÁT, -Ă, decoltați, -te, 1. (Despre veșminte) Răscroit la gît în așa fel încît să rămînă descoperită o parte din piept, din umeri, uneori și din spate; (despre persoane, mai ales despre femei) care poartă astfel de veșminte. Atîrnau... ale bunicelor decoltate în crinolină. DUMITRIU, B. F. 44. Amîndoi în ținută de seară, ea decoltată purtînd o rochie de culoarea vinului roș-negru. CAMIL PETRESCU, T. I 89. E o femeie tînără, în rochie albă de seară... foarte decoltată. SEBASTIAN, T. 232. șade foarte bine decoltată. VLAHUȚĂ, O. A. III 68. 2. Indecent, necuviincios; fără perdea. Glume decoltate.
 - DECOLTÁT, -Ă 1. (Despre haine) Care lasă descoperită o parte a pieptului, a umerilor (uneori și a spatelui); cu decolteu. ♦ (Despre femei) Care poartă haine, rochii decoltate. 2. Indecent, necuviincios. .
 






