Dicționar de sinonime
Sinonime decoltat
Cuvântul „decoltat” are următoarele sinonime:
decoltat ( adjectiv )
- răscroit
- indecent, necuviincios, fără perdea
Alte sinonime:
- neserios
- deșănțat
- imoral
- impudic
- nerușinat
- obscen
- pornografic
- scabros
- scârbos
- trivial
- vulgar
Sinonime Apropiate
- deocheat - indecent, necuviincios, decoltat, fără perdea, compromis, pătat, condamnat
- trivial - nerușinat, indecent, obscen, necuviincios, ordinar, vulgar
- indecent - nerușinat, impudic, necuviincios, imoral, obscen
- licențios - imoral, indecent, necuviincios, trivial, libertin, obscen, pornografie, vulgar, deșănțat
- licență - brevet, patentă, autorizație, permis, necuviință, vulgaritate, indecență
- nerușinare - necuviință, impertinență, obrăznicie, nesimțire, insolență, neobrăzare, indecență, vulgaritate
- nerușinat - necuviincios, impertinent, obraznic, nesimțit, insolent, neobrăzat
- obraznic - impertinent, arogant, neobrăzat, insolent, ireverențios, necuviincios, cu tupeu, nerușinat, sfidător
- obrăznici - a fi necuviincios, a se întinde, a sfida, a înfrunta
- obscen - indecent, imoral, corupt, trivial, nerușinat, josnic, impudic, deșănțat, vulgar
- obscenitate - imoralitate, indecență, trivialitate, murdărie
Dex decoltat
- decoltat2, ~ă 1-2 ( obiecte de îmbrăcăminte) Cu decolteu (mare). 3-4 ( oameni) Care poartă haine cu decolteu (prea mare). 5 Indecent.
- decoltat1 1-2 Decoltare (1-2).
- DECOLTÁT, -Ă, decoltați, -te, 1. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Cu decolteu (mare); (despre persoane) care poartă rochii, haine etc. cu decolteu. 2. Indecent, necuviincios. – decolta.
- DECOLTÁT, -Ă, decoltați, -te, 1. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Cu decolteu (mare); (despre persoane) care poartă rochii, haine etc. cu decolteu. 2. Indecent, necuviincios. – Din décolleté.
- DECOLTÁT, -Ă, decoltați, -te, 1. (Despre veșminte) Răscroit la gît în așa fel încît să rămînă descoperită o parte din piept, din umeri, uneori și din spate; (despre persoane, mai ales despre femei) care poartă astfel de veșminte. Atîrnau... ale bunicelor decoltate în crinolină. DUMITRIU, B. F. 44. Amîndoi în ținută de seară, ea decoltată purtînd o rochie de culoarea vinului roș-negru. CAMIL PETRESCU, T. I 89. E o femeie tînără, în rochie albă de seară... foarte decoltată. SEBASTIAN, T. 232. șade foarte bine decoltată. VLAHUȚĂ, O. A. III 68. 2. Indecent, necuviincios; fără perdea. Glume decoltate.
- DECOLTÁT, -Ă 1. (Despre haine) Care lasă descoperită o parte a pieptului, a umerilor (uneori și a spatelui); cu decolteu. ♦ (Despre femei) Care poartă haine, rochii decoltate. 2. Indecent, necuviincios. .