Dicționar de sinonime

Sinonime decreta

Cuvântul „decreta” are următoarele sinonime:

decreta ( verb )
  • a hotărî
  • a dispune
  • a decide
  • a impune
  • a proclama
Alte sinonime:
  • a lega
  • a ordona


Sinonime Apropiate

  • hotărî - a stabili, a fixa, a decide, a dispune, a decreta, a porunci, a stipula, a hărăzi, a soroci
  • dispune - a hotărî, a decide, a comanda, a ordona, a prescrie, a poseda, a avea, a birui, a bate
  • consfinți - a consacra, a fixa, a stabili, a hotărî, a decide
  • convinge - a asigura, a decide, a determina, a hotărî, a recunoaște, a-și da seama, a se încredința
  • decide - a hotărî, a determina, a stabili, a fixa
  • domina - a stăpâni, a controla, a fi stăpân, a dispune, a prevala, a predomina, a se impune
  • prevala - a predomina, a precumpăni, a domina, a se impune
  • prisosi - a fi în plus, a rămâne, a avea destul, a dispune
  • râcâi - a scurma, a scormoni, a zgâria, a râma, a zgândări, a irita, a indispune
  • reclama - a cere, a revendica, a pretinde, a se plânge, a protesta, a denunța, a demasca, a necesita, a se impune
  • străluci - a luci, a scânteia, a lumina, a sclipi, a se distinge, a se impune, a excela
  • șicana - a sâcâi, a plictisi, a deranja, a indispune, a face mizerii
  • șifona - a boți, a mototoli, a deforma, a se supăra, a se enerva, a se necăji, a se indispune
  • tracasa - a hărțui, a sâcâi, a plictisi, a indispune, a enerva
  • vexa - a jigni, a contraria, a ofensa, a indispune

Dex decreta

  • decreta 1 A ordona printr-un decret (1). 2 A stabili printr-o decizie a unei autorități. 3 A afirma în mod sentențios și categoric.
  • DECRETÁ, decretez, I. A da un decret, a hotărî, a ordona prin decret. ♦ A declara ceva în mod sentențios; a emite o părere categorică. – Din décréter.
  • DECRETÁ, decretez, I. A da un decret; a hotărî, a ordona, a orîndui prin decret. Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne decretează:... B. O. 1953, 1. Poporul romîn decretă... independența sa administrativă. CAMIL PETRESCU, B. 98. ♦ A declara ceva în mod sentențios, a emite o părere categorică. Ai mei... mă decretau lacom, egoist, lipsit de caracter. CAMIL PETRESCU, U. N. 38. Tot ce făcea era așa nesăbuit și fără de noimă, că nu se putea să nu dai dreptate obșteștii păreri care-l decretase nebun. M. I. CARAGIALE, C. 47. – 3 și: decrétă.
  • DECRETÁ I. A da un decret; a hotărî prin decret. ♦ A declara sentențios ceva. .
  • DECRETÁ tr. 1. a da un decret; a hotărî prin decret. 2. a declara ceva cu emfază, sentențios; a emite o părere categorică. (< fr. décreter)
  • A DECRETÁ ~éz tranz. 1) A stabili prin decret. 2) fig. A declara în mod categoric; a exprima cu ton sentențios. /<fr. décréter
  • decretà v. 1. a da un decret; 2. a ordona, a regula printr’un decret.
  • *decretéz v. tr. (fr. décréter, d. décret, decret). Decid pin decret: a decreta o vînzare.


Sinonimul cuvântului decreta

Sinonimul cuvântului decreta


Testează-te!