Sinonime deficiență

Cuvântul „deficiență” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• cusur - defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lipsă, lacună, meteahnă, neajuns, scădere
• defect - lipsă, scădere, deficiență, imperfecțiune, cusur, meteahnă, hibă, neajuns, beteșug
• hibă - neajuns, defect, lipsă
• insuficiență - lipsă, neajuns, defect
• lacună - lipsă, gol, vid, întrerupere, discontinuitate, lapsus, defect, cusur, neajuns
• meteahnă - cusur, neajuns, defect, lipsă, slăbiciune, lacună, scădere, viciu, patimă
• slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
• beteșug - infirmitate, schilodeală, betejeală, vătămare, cusur, defect, neajuns, meteahnă, boală
• ananghie - neajuns, constrângere, lipsă, suferință, necaz, dificultate
• pacoste - neajuns, bucluc, belea, necaz, neplăcere, mizerie, catastrofă, dezastru, potop
• pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
• privațiune - lipsă, sărăcie, mizerie
• râu - neajuns, neplăcere, dezavantaj, nenorocire, suferință, chin
• șchiopăta - a șonticăi, a se poticni, a funcționa rău, a fi defect
• șchiop - schilod, infirm, cotonog, șontorog, defectuos, imperfect

Dex deficiență

• deficiență 1 Lipsă. 2 Greșeală. 3 Defect. 4 Rămânere în urmă. 5-6 Absență a unor facultăți (fizice sau) psihice. 7-8 Lipsă în integritatea anatomică și funcțională a unui organ deficit (8-9).
• DEFICIÉNȚĂ, deficiențe, Scădere, lipsă, greșeală; rămânere în urmă. ♦ Lipsă în integritatea anatomică și funcțională a unui organ; absență a anumitor facultăți fizice sau psihice. – Din déficience, deficientia.
• DEFICIÉNȚĂ, deficiențe, Scădere, lipsă, insuficiență, greșeală. Mai există oameni care, dincolo de succesele obținute, nu văd neajunsurile și deficiențele în muncă. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, 185, 5/6. ◊ A fi în deficiență = a nu presta, a nu produce cît trebuie; a nu fi la înălțimea sarcinilor date. ♦ Lipsa integrității anatomice și funcționale a unui organ; lipsă a anumitor facultăți fizice sau psihice. Deficiență mintală. – Pronunțat: -ci-en-.
• DEFICIÉNȚĂ Lipsă; scădere. ♦ Defect psihic sau (mai rar) fizic. .
• DEFICIÉNȚĂ lipsă, greșeală, scădere. ◊ defect psihic sau fizic. (< fr. déficience, lat. deficientia)
• DEFICIÉNȚĂ ~e f. 1) Lipsă a unei însușiri fizice sau morale; neajuns; cusur; defect; meteahnă. 2) Lipsă a integrității anatomice sau funcționale a unui organ; defect. /<fr. déficience, lat. deficientia
• deficiénță f. pl. e (lat. deficientia). Lipsă de ceva: deficiența banilor într’o pungă. V. absență și carență.
• DEFICIÉNȚĂ s. v. defect.

Antonime deficiență

• Deficiență ≠ merit

Sinonimul cuvântului deficiență

Testează-te!