Sinonime definitiv

Cuvântul „definitiv” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• irevocabil - definitiv, stabilit, hotărât, necondiționat
• răspicat - limpede, clar, lămurit, hotărât, decis, categoric, ferm
• ferm - hotărât, decis, intransigent, neclintit, neabătut, categoric, indiscutabil, cert, neîndoios
• indiscutabil - cert, neîndoielnic, hotărât, precis, sigur, incontestabil, categoric
• necondiționat - neprecupețit, absolut, total, neîngrădit, categoric, ferm, hotărât, net, cert
• anumit - hotărât, fixat, rânduit, determinat, stabilit, precizat, oarecare, careva, cineva
• categoric - ferm, hotărât, decis, tranșant, răspicat, evident, izbitor, clar, indiscutabil
• convins - sigur, întemeiat, asigurat, decis, hotărât, determinat
• determinant - decisiv, hotărâtor, categoric, esențial, important, capital, fundamental
• decis - hotărât, categoric, indiscutabil
• finit - limitat, mărginit, circumscris, delimitat, terminat, încheiat, isprăvit
• gata - isprăvit, terminat, finisat, pregătit, aranjat, gătit, aproape să, pe punctul de a, mai să ...
• sfârșit - terminat, încheiat, isprăvit, istovit, epuizat, extenuat, sleit, obosit, vlăguit
• peremptoriu - indiscutabil, categoric, cert
• perfecta - a încheia, a definitiva

Dex definitiv

• definitiv, ~ă 1-2 Care este fixat pentru totdeauna (sau pentru multă vreme) definițiu (1-2). 3 Asupra căruia nu se va mai reveni. 4 Profesor (sau învățător) ~ Cadru didactic devenit, în urma unui concurs, titularul unui post, angajat permanent. 5 În ~ Pentru a trage concluziile. 6 Pentru a spune ceea ce este esențial, spre a nu lungi discuția sau expunerea. 7 În cele din urmă. 8 În sfârșit. 9-10 (Pentru totdeauna sau) pentru multă vreme. 11-12 , (În mod) irevocabil. 13 (Rar; oameni) Neînduplecat. 14 (Rar; oameni) Inflexibil în hotărârile sale. 15 (Rar; oameni) Care nu admite replică. 16 (; sentințe, judecăți) Care nu mai admite nici o cale ordinară de atac (apel, recurs ). 17 (; moarte, aparent, clinic) Confirmat din punct de vedere medical. 18 (; ; adjective și articole) Hotărât.
• DEFINITÍV, -Ă, definitivi, -e, (Adesea adverbial) Care nu mai e supus modificărilor, stabilit pentru totdeauna; irevocabil, absolut, categoric. ◊ Hotărâre definitivă = hotărâre a unui organ de jurisdicție împotriva căreia nu mai există nici o cale ordinară de atac (apel, recurs). Profesor (sau învățător) definitiv = profesor (sau învățător) care a obținut definitivatul. ◊ În definitiv = în cele din urmă, la urma urmelor. – Din définitif, definitivus.

Sinonimul cuvântului definitiv

Testează-te!